Cu toate că, în urmă cu un an, Curtea Europeană de Justiție a invalidat prevederile Regulamentului UE 2019/1157 care a cerut armonizarea documentelor de identitate pentru toți cetățenii europeni, autoritățile române continuă să invoce prevederile acestui Regulament în demersurile lor de înlocuire a actelor de identitate.
Ba mai mult, contrar prevederilor europene, ni se pregătesc lucruri cu profunde implicații și restrângeri ale dreptului la autonomie individuală[1]. Astfel, introducerea chip-ului cu date privind sănătatea personală în noul card electronic de sănătate[2] este o măsura excesiva si cu grave repercusiuni asupra vieții personale a oamenilor, dar mai ales asupra libertăților și dreptului la autonomie individuală
Petiție împotriva demersurilor autorităților statului de înlocuire a actelor de identitate.
Chiar în aceste momente, asistăm la transformarea documentelor de identitate în România. Regulamentul 2019/1157 a cerut armonizarea aceste documente pentru toți cetățenii europeni, dar acest regulament a fost invalidat de Curtea Europeană de Justiție prin decizia sa din 21 martie 2024[3].
Scopul declarat de autorități este dublu : să întărească securitatea documentelor și să faciliteaze libera circulație în spațiul european. Autoritățile ne asigură că trecerea frontierelor devine mai rapidă, că odată cu adoptarea actelor de identitate digitale se elimină necesitatea pașaportului, iar accesul la e-guvernare va fi facilitat prin interacțiune simplificată cu autoritățile. De asemenea, ni se inoculează ideea aproape falsă că birocrația va fi redusă.Mai mult autoritățile române nu se opresc aici, ci vor să asigure integrarea funcțională a actului de identitate cu alte platforme cum ar fi Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate (SIUI) sau să facă din actul electronic de identitate o rampă de răspândire a utilizării semnăturii electronice.
Autoritățile române amenință dreptul la autonomie individuală și dreptul de circulație a românilor cu noile funcționalități, folosindu-se de fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență. În jaloanele PNRR, înregimentarea populației în sistemul electronic de identificare este asumată la un grad de 100% (fără a fi realizată o consultare reală a populației). În niciun caz, populația nu poate percepe care este dimenisunea gradului de interferență și intruziune asupra drepturilor sale de autonomie individuală; este amenințată totodată chiar și libertatea de exprimare, prin controlul total al individului.
Noul sistem are probleme grave de conformitate cu GDPR întrucât respectarea drepturilor la viață privată devine complexă, iar consimțământul utilizatorilor este problematic (mai ales în contextul integrării platformei privind identitatea datelor personale legate de sănătatea individului).
După invalidarea Regulamentului 2019/1157 de către Curtea Europeană de Justiție și în noul context politic și tehnologic, autoritățile ar trebui să demareze proceduri de actualizare a reglementărilor actuale (mai ales că, la nivel european, va fi adoptat un nou Regulament), însă, din start, așteptările populației trebuie să fie caracterizate de precauție și reticență întrucât de la ”Colectiv” și până la evenimentele recente legate de respingerea unor candidați la alegerile președințiale, autoritățile române au dovedit o lipsă totală de respect și de apărare a libertăților cetățenești și ignoră în mod constant îngrijorările exprimate în spațiul public. Să nu uităm că state precum Marea Britanie au instituit drepturi reale de opțiune pentru cetățenii care refuză înregimentarea biometrică, însă, în România, de cele mai multe ori, drepturile de opțiune sunt ignorate.
Autoritățile nu explică modul în care noul sistem informatic va permite urmărirea cetățenilor și nu există niciun fel de garanții că autoritățile nu vor abuza de toate datele colectate. Transparența proceselor este esențială, dar autoritățile române se limitează la consultări formale, fără respectarea dorințelor plauzibile și corecte ale cetățenilor români.De ce adoptă Europa dictatura biometrică? Studiul de evaluare a impactului pe care colectarea datelor biometrice îl va avea asupra cetățenilor europeni, realizat de Comisia Europeană a însoțit propunerea de regulament aflată la originea Regulamentului 2019/1157. Puțină lume cunoaște faptul că studiul a arătat că ”opțiunea neobligativității integrării a două amprente digitale pe suportul de stocare al cărților de identitate trebuia privilegiată.”.
În Avizul 7/2018, Agenția Europeană pentru Protecția Datelor a subliniat că ”alte tehnici de imprimare securizată a documentelor de identificare precum hologramele sau filigranele sunt în mod clar mai puțin intruzive, permițând totodată prevenirea falsificării acestor documente și verificarea autenticității lor.” De altfel, în cazul unei cărți de identitate al cărei cip electronic este defect, elementele fizice, în special microimprimările sau supraimprimările care reacționează la ultraviolete, sunt suficiente pentru a garanta securitatea cărților respective.
Cităm din Hotărârea Curții Europene de Justiție menționată anterior:
În Avizul 7/2018, Agenția Europeană pentru Protecția Datelor a subliniat că ”alte tehnici de imprimare securizată a documentelor de identificare precum hologramele sau filigranele sunt în mod clar mai puțin intruzive, permițând totodată prevenirea falsificării acestor documente și verificarea autenticității lor.” De altfel, în cazul unei cărți de identitate al cărei cip electronic este defect, elementele fizice, în special microimprimările sau supraimprimările care reacționează la ultraviolete, sunt suficiente pentru a garanta securitatea cărților respective.
Cităm din Hotărârea Curții Europene de Justiție menționată anterior:
„din Avizul 7/2018 al Autorității Europene pentru Protecția Datelor ”ar reieși că integrarea și stocarea amprentelor digitale ar avea un impact considerabil, putând afecta până la 370 de milioane de cetățeni ai Uniunii și ar supune potențial 85 % din populația Uniunii prelevării obligatorii de amprente digitale. Or, acest impact considerabil, coroborat cu caracterul foarte sensibil al datelor prelucrate (o imagine facială combinată cu două amprente digitale), ar semnifica faptul că restrângerea adusă exercițiului drepturilor garantate la articolele 7 și 8 din cartă, ce rezultă din colectarea obligatorie a amprentelor digitale în scopul întocmirii cărților de identitate, este mai importantă decât pentru pașapoarte, fapt care ar impune, în schimb, o justificare mai solidă, precum și o examinare atentă a măsurii în cauză potrivit unui criteriu de necesitate strictă.
36 În orice caz, necesitatea de a efectua un control strict al proporționalității ar decurge de asemenea din articolul 9 alineatul (1) din RGPD, potrivit căruia prelucrarea unor astfel de date biometrice este, în principiu, interzisă și nu poate fi autorizată decât în cazuri excepționale și strict limitate.
37 În acest context, deși instanța de trimitere consideră că utilizarea unor date biometrice reduce riscul ca un document să poată fi falsificat, are îndoieli dacă această împrejurare singură poate justifica amploarea restrângerii aduse dreptului la protecția datelor cu caracter personal, având în vedere în special următoarele motive.
38 Mai întâi, în Avizul 7/2018, AEPD a subliniat că alte tehnici de imprimare securizată a documentelor de identificare precum hologramele sau filigranele sunt în mod clar mai puțin intruzive, permițând totodată prevenirea falsificării acestor documente și verificarea autenticității lor. De altfel, faptul că dreptul german recunoaște valabilitatea unei cărți de identitate al cărei cip electronic este defect ar demonstra că elementele fizice, în special microimprimările sau supraimprimările care reacționează la ultraviolete, sunt suficiente pentru a garanta securitatea cărților respective.
39 În continuare, articolul 3 alineatul (7) din Regulamentul 2019/1157 autorizează statele membre să exonereze copiii sub 12 ani de obligația de a se supune amprentării digitale și, în orice caz, le impune acestora să exonereze copiii sub 6 ani de această obligație, ceea ce ar demonstra că prelevarea a două amprente digitale nu este strict necesară.
40 Pe de altă parte, articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul 2019/1157 nu ar respecta principiul reducerii la minimum a datelor, enunțat la articolul 5 din RGPD, din care reiese că colectarea și utilizarea datelor cu caracter personal trebuie să fie adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate. Astfel, colectarea a două amprente digitale întregi, și nu doar a punctelor caracteristice ale acestor amprente („minuțiile”), deși permite favorizarea interoperabilității diferitelor tipuri de sisteme, ar crește de asemenea cantitatea de date cu caracter personal stocate și, prin urmare, riscul de uzurpare a identității în cazul unei scurgeri de date. De altfel, acest risc nu ar fi neglijabil, întrucât cipurile electronice utilizate în cărțile de identitate ar putea fi citite de scanere neautorizate.
41 În sfârșit și în esență, restrângerea adusă exercițiului drepturilor garantate la articolele 7 și 8 din cartă ar putea să nu fie legitimă, întrucât, în Avizul 7/2018, AEPD a arătat că, atunci când a fost adoptat Regulamentul 2019/1157, numărul de cărți de identitate frauduloase era relativ scăzut proporțional cu numărul de cărți emise (38 870 de cărți frauduloase constatate în perioada 2013-2017) și că acest număr era în scădere de mai mulți ani.”Cu toate acestea, însăși Comisia a ales să nu rețină opțiunea mai puțin intruzivă în propunerea sa legislativă.De asemenea acordul interinstituțional de la nivelul UE prevede la punctul 14 că, la analizarea propunerilor legislative ale Comisiei, Parlamentul și Consiliul trebuie să țină seama pe deplin de evaluările impactului realizate de Comisie. Cu toate acestea, legiuitorul Uniunii a luat o măsură diferită și mai constrângătoare decât cea recomandată în urma evaluării impactului.Instituțiile de la Bruxelles privilegiază însă colectarea datelor biometrice pe considerent că ar conduce la securitate sporită, comoditate pentru populație, reducere a fraudelor sau eficiență în autentificarea rapidă și precisă.În realitate, românii știu că datele lor (stocate sau nestocate) colectate prin aceste tehnologii devin vulnerabile, existând riscuri de utilizare neautorizată. Mai mult în contextul războilui informatic continuu, datele românilor alături de datele europenilor vor fi expuse unor riscuri de sustragere, dar mai ales riscurilor de restrângere a dreptului la autonomie individuală și, mai departe a LIBERTAȚII DE EXPRIMARE.
Dar prețul comodității și al nepăsării ar putea să fie chiar reducerea la zero a libertății de exprimare, iar recentele evenimente o dovedesc cu prisosință.
Care este impactul asupra vieții sociale și drepturilor cetățenilor?
Biometria schimbă modul în care interacționăm cu tehnologia putând avea consecințe din cele mai grave din cauza:- scurgerilor de date;- supravegherii în masă;- urmăririi persoanelor fără consimțământ și restrângerea libertăților;- folosirea datelor în scopuri neanunțate;- discriminare algoritmică din cauza unor erori și prejudecăți în sisteme;- colectare excesivă – și conducând la acumularea datelor sensibile.Biometria poate conduce la provocări pentru grupurile vulnerabile. De exemplu, persoanele în vârstă întâmpină dificultăți de adaptare. Accesul inegal la tehnologie creează discriminare. Echilibrul securitate-libertate se rupe. Cetățenii cedează date pentru confort și siguranță. Democrația necesită vigilență continuă. Drepturile fundamentale trebuie protejate, însă, la nivel național, dar și european se constată o preocupare crescută pentru a diminua din libertăți și a crește gradul de control al populației. Transformarea interacțiunilor oficiale are loc în aceste momente în relații de tipul celor cu roboții de la telefonia mobilă/furnizorii de utilități. Relația cu autoritățile devine digitalizată. Procedurile administrative se simplifică. Apare o nouă normalitate birocratică. Implementarea acestor documente generează dezbateri intense în societate. Autoritățile trebuie să abordeze transparent toate aceste aspecte problematice. Mulți cetățeni nu înțeleg pe deplin implicațiile. Acordurile formale cu autoritățile sunt adesea obscure și complicate, cetățenii nebeneficiind de opțiuni reale de refuz.Evoluțiile tehnologice nu sunt greu de anticipat. Ele vor care vor conduce la creșterea presiunii asupra cetățeanului din cauza faptului că autentificarea biometrică devine mai sofisticată, iar tehnologiile de securitate progresează rapid. Astfel, apare recunoașterea vocală și comportamentală și cetățeanul va fi supus unor presiuni legate de supraveghere excesivă.
Extinderea funcționalităților cardului de identitate este una din problemele grave care nu a fost tranșată nici măcar la nivel european, dar autoritățile române se aventurează într-o misiune care va crea presiune suplimentară asupra românilor.
Astfel, cardul de identitate electronic va integra noi servicii publice, cuprinzând inclusiv un cip pentru stocarea datelor de sănătate. Nu este greu de imaginat în ce mod va fi afectat dreptul cetățenilor la viață privată mai ales în contextul în care datele de sănătate ar fi accesate de autoritățile Poliției Române sau de cele ale unor entități private (bănci, firme de asigurare etc). Apare o tensiune între securitate și libertate personală și totodată amenințarea la adresa anonimității în spații publice crește semnificativ după modelul statelor de tip dictatorial.Pe de altă parte, ”în cazul în care statele membre stochează în cărțile de identitate date pentru servicii electronice cum ar fi e‑guvernarea și comerțul electronic, astfel de date naționale trebuie să fie separate în mod fizic sau logic”, printre altele, de amprentele digitale colectate și stocate în temeiul regulamentului menționat. Statele membre rămân responsabile de prelucrarea corespunzătoare a datelor biometrice, inclusiv atunci când cooperează cu prestatori externi de servicii.
De ce modifică autoritățile formatul cardului simplu?
Autoritățile au promis că vor păstra cardul de identitate simplu fără chip RFID și fără date biometrice pentru toate persoanele care, din motive religioase sau alte motive de conștiință, refuză cardul electronic. Acest card simplu nu ar mai da drept de călătorie în afara granițelor țării, dar asociațiile solicitante au cerut ca formatul actual să fie păstrat pentru că formatul de tip bancar nu ar reprezenta o opțiune reală.
Cu toate promisiunile făcute la un moment dat, autoritățile continuă să facă promisiuni de ”înregimentare” în noul sistem biometric al tuturor cetățenilor:
– pana la 31 dec 2024 : 4.500.000 de cetateni sa aiba carte de identitate electronica: Jalon PNRR 173
– pana la 30 iunie 2026: inca 8.500.000 de cetateni sa aiba carte de identitate electronica: jalon PNRR 174.
Mai mult, autoritățile române vor lansa imediat ”recomandări” posesorilor de Cărți de Identitate model 1997 să se prezinte pentru preschimbarea acestora, aceștia având posibilitatea de a opta între CEI și CIS.
Astfel autoritățile vor să prefigureze o posibilă încetare a producției acestui model de act de identitate invocându-se ” sensibilitățile circumscrise tehnologiei de producție a Cărții de Identitate model 1997, precum și riscurile generate la nivelul măsurilor de securitate aferente acestui model de act de identitate, generate în special de faptul că sunt depășite din punct de vedere al dezvoltării tehnologice existente, putând fi considerate ca fiind „uzate moral” prin raportare la tehnologiile utilizate în prezent”[4]
Apare ca justificată întrebarea de ce modifică autoritățile cărțile simple în condițiile în care acestea nu vor conferi drept de circulație în afara granițelor țării după data de 3 august 2031?
În acest sens, autoritățile române au în vedere data de 20 mai 2025 pentru introducerea noului card simplu, dar nu dau dovadă de niciun fel de transparență când precizează ce fel de elemente suplimentare de securitate va cuprinde noul card simplu.
Să nu uităm faptul că, Curtea Europeană de Justiție a analizat proporționalitatea includerii elementelor biometrice doar în legătură cu obiectivele de combatere a realizării de cărți de identitate false și a uzurpării identității, dar nu și în caz de interoperabilitate a sistemelor de verificare.
Semnatura digitală nu trebuie oferită „la pachet” cu cartea de identitate ci ca document separat împreună cu garanția din partea guvernului că posesorii de carți de identitate simple nu vor fi discriminați în nicun fel și nici nu se va restricționa accesul acestora la serviciile publice sau interacțiunea cu instituțiile statului.
Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate (SIUI) ar putea funcționa doar pe baza CNP-ului persoanei, respectiv a cărții de identitate simple făcând inutilă existența cardului de sanatate.
Noi avem convingerea că măsura integrării modulului de interfațare cu cărțile de identitate în aplicațiile furnizorilor de sănătate (care este asigurată de către Casa Naționala de Asigurări de Sănătate) poate fi îndreptată împotriva individului și ar putea avea consecințe dramatice în contextul unei dictaturi biometrice.
Ni se pregătește un nou atac la libertatea noastră
Asociația pentru Libertatea Românilor așteaptă susținerea dvs. pentru a relua demersurile către autorități de păstrare a actualului format al cărții simple de identitate: Actualul context politic la nivel mondial, dar cel în care Comisia Europeană este încă în fază de adoptare a unui Regulament valid este favorabil acestei inițiative.
Fondurile PNRR nu trebuie să fie legate de gradul de intensitate al interferenței autorităților cu dreptul la autonomie al individului.
Regulamentul GDPR garantează că ”prelucrarea unor date biometrice este, în principiu, interzisă și nu poate fi autorizată decât în cazuri excepționale și strict limitate.”
[1] Individul are, în virtutea autonomiei de voință, la fel ca și în contextul vieții private, posibilitatea de a fi la adăpost de controlul statului, de intervenția autorităților (publice) și de a beneficia de libertate de acțiune
[2] https://www.casan.ro/cascluj/post/type/local/cartea-electronica-de-identitate.html
[3] În cauza C‑61/22, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Verwaltungsgericht Wiesbaden (Tribunalul Administrativ din Wiesbaden, Germania)
[4] Nota de fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 231/2025 privind stabilirea datei realizării condițiilor tehnice prevăzute la art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate
___________________________________________________
vedeti Comunicat de presă – Ministerul Afacerilor Interne
https://agerpres.ro/2025/03/13/comunicat-de-presa–ministerul-afacerilor-interne–1430542
sursa: ActiveNews