Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a adresat o solicitare Avocatului Poporului pentru a contesta la Curtea Constituțională Legea nr. 246/2024, prin care România a donat Ucrainei un sistem de apărare Patriot.
APADOR-CH acuză Parlamentul de încălcarea Constituției, pentru donarea sistemului Patriot
Potrivit APADOR-CH, legea a fost adoptată rapid de Parlament și promulgată de președinte, dar organizația avertizează că aceasta încalcă Constituția României, care interzice înstrăinarea bunurilor din proprietatea publică.
Conform prevederilor constituționale, bunurile aflate în proprietatea publică nu pot fi vândute sau donate, fiind permise doar forme de utilizare precum închirierea, concesionarea sau oferirea în folosință gratuită.
În acest context, APADOR-CH subliniază că, pentru a permite donația sistemului Patriot către Ucraina, nu era suficientă doar modificarea Legii nr. 222/2017, ci ar fi fost necesară și modificarea articolului 136, alineatul 4 din Constituție, care stabilește caracterul inalienabil al proprietății publice.
Organizația a identificat două motive principale pentru care consideră legea neconstituțională. Primul motiv se referă la lipsa de claritate a textului legislativ, iar al doilea privește caracterul inalienabil al proprietății publice, prevăzut de Constituție.
Potrivit acestui principiu, bunurile din proprietatea publică nu pot fi vândute sau donate, ci doar închiriate, concesionate sau oferite în folosință gratuită. Statul nu are dreptul să renunțe la aceste bunuri prin vânzare sau donație, fără o modificare prealabilă a Constituției.
APADOR-CH subliniază că, în cazul donației sistemului Patriot, nu era suficientă modificarea Legii nr. 222/2017, ci ar fi trebuit modificat și articolul 136, alineatul 4 din Constituție, pentru a permite o astfel de acțiune.
„Cele două motive de neconstituționalitate ce pot fi invocate în sesizarea către CCR ar fi următoarele:
1. Neclaritatea legii – Prin articolul unic din Legea 246/2024 au fost introduse la art. 1 al Legii 222/2017 trei noi alienate. Primul dintre ele este redactat neclar, aproape la limita logicii, neîndeplinind condițiile de claritate și previzibilitate cerute pentru o prevedere legală, în sensul art. 1 al. 5 din Constituție. Astfel, în art. (3/1) se prevede că:
„Un sistem de rachete sol-aer PATRIOT… face obiectul unor acte de donaţie către terţi, în condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului.”
Din redactarea acestui articol nu se înțelege clar dacă sistemul Patriot a fost deja donat sau urmează să fie, întrucât se folosește un verb la timpul prezent „face obiectul” și nici dacă e vorba despre un singur act de donație sau mai multe, întrucât se folosește pluralul „acte de donație”, pentru un singur sistem.
2. Proprietatea publică este inalienabilă – Prevederea din Constituție că bunurile proprietate publică sunt inalienabile înseamnă că bunurile proprietate publică nu pot fi nici vândute și nici donate. Ele pot fi doar: închiriate, concesionate sau date în folosință gratuită.
Dar, statul nu poate renunța la proprietatea asupra lor, sub nicio formă (vânzare, donație etc.). Pentru ca statul să poată dona bunul proprietate publică (sistemul de rachete Patriot) nu era suficientă modificarea unei legi (în speță, a Legii 222/2017), ci și a Constituției, respectiv a art. 136 al. 4 din Constituție”, potrivit unui comunicat emis de APADOR-CH.
Organizația critică, de asemenea, modul în care a fost redactat noul alineat (3/1) al Legii nr. 222/2017. Potrivit APADOR-CH, textul introdus nu respectă cerințele de claritate și previzibilitate impuse de articolul 1, alineatul 5 din Constituție. Lipsa de claritate a formulării face ca legea să nu fie suficient de precisă, ceea ce poate crea confuzie în aplicarea sa, contravenind astfel principiului legalității.
Într-un comunicat oficial, Georgiana Gheorghe, director executiv al APADOR-CH, a explicat că organizația a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea Legii nr. 246/2024. Organizația consideră că această lege încalcă atât principiul clarității legilor, cât și principiul inalienabilității bunurilor proprietate publică, motiv pentru care cere revizuirea și corectarea acesteia.