Sâmbătă, 9 martie, este Ziua Deținuților Politici Anticomuniști, zi dedicată celor peste 2 milioane de oameni care au suferit în temnițe și care au luptat împotriva instaurării în România a unui regim politic totalitar şi ateu. Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989 a fost stabilită în ziua de 9 martie, care în calendarul creştin-ortodox este Ziua Pomenirii Sfinţilor Mucenici, prin Legea 247/05.12.2011.
„(1) Parlamentul, Președintele României, Guvernul, autoritățile administrației publice centrale și locale organizează manifestări prilejuite de comemorarea zilei prevăzute la art. 1.
(2) Fondurile necesare alocate pentru comemorarea diverselor evenimente ale deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989 pot fi asigurate și din bugetele locale sau din bugetul autorităților și instituțiilor publice”, se precizează în legea mai sus menționată.
Ziua de 9 martie, zi de pomenire în calendarul ortodox a celor 40 de Mucenici din Sevastia, este, în mod semnificativ, și Ziua comemorării Deținuților Politici Anticomuniști, potrivit unui comunicat transmis de Cancelaria Sfântului Sinod.
„Această zi este dedicată celor ce au luptat, cei mai mulți până la moarte, împotriva instaurării în România a unui regim politic totalitar şi agresiv anticreștin.În semn de neuitare şi recunoştinţă, ne rugăm în această zi pentru odihna sufletelor celor care au murit iubindu-și țara și poporul greu încercate, rămânând statornici în credința pe care regimul comunist a încercat să o smulgă sistematic și brutal din sufletele românilor.Pe aceşti luptători români pentru libertate, modele autentice de curaj, demnitate, statornicie în credință şi patriotism, Biserica îi pomenește la fiecare Sfântă Liturghie, alături de eroii din toate timpurile și din toate locurile, deoarece ei s-au jertfit în lagăre şi în închisori pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român”, se menționează în comunicatul de presă.
Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia (9 martie)
Sfinţii 40 de Mucenici au trăit pe vremea împăratului Liciniu (308-324), fiind originari din părţile Capadociei, ostaşi creştini, bărbaţi viteji şi vrednici în războaie. Erau conduşi de Agricola, om păgân şi rău din fire, şi slujeau în cetatea Sevastia din Armenia. Aflând Agricola că sunt creştini, i-a obligat să jertfească zeilor, dar căpetenia celor 40, Chirion, s-a împotrivit, notează Ziarul Lumina.Pentru aceasta au fost aruncaţi în temniţă. Toate amăgirile, făgăduinţele şi ameninţările nu i-au clintit în credinţa lor. Deci, venind în Sevastia un mare conducător de oaste, Lisie, acela le-a poruncit din nou să aducă jertfe idolilor, însă, cu aceeaşi nestrămutată credinţă, ostaşii creştini s-au împotrivit. Înfuriaţi peste fire, căpeteniile au poruncit să fie dezbrăcaţi şi siliţi să intre într-un lac aproape îngheţat, iar pe maluri au pus păzitori ca nimeni să nu fugă.Unul dintre ostaşi, nemaiputând îndura gerul, a primit să aducă jertfă zeilor, dar, ieşind din apa îngheţată şi intrând în baia caldă, a murit îndată. Atunci s-au arătat patruzeci de cununi strălucitoare peste capetele lor, însă una dintre ele stătea sus în văzduh. Văzând aceasta, temnicerul Aglaie s-a aruncat în lac, mărturisind prin gestul său pe Hristos-Domnul. Apoi, au fost scoşi din apă şi li s-au sfărâmat gleznele cu ciocane grele şi fiind arşi de vii au primit cununa muceniciei.Moaştele lor, câte au scăpat de foc, au fost înmormântate la Sevastia, apoi s-au împărţit în toată lumea creştină.
via RostOnline