Una din practicile predilecte ale Moscovei in neutralizarea statelor in scopul supunerii lor a fost dintotdeauna generarea haosului si instabilitatii politice. Asa cum se intampla si astazi in Republica Moldova, dar si cum s-a intamplat, decenii la rand dupa decembrie 1989, la noi, in Romania, tensiunile, conflictele si instabilitatea politica si, implicit economica, a fost metoda preliminara pe fondul careia sovietele au inlaturat, in cativa ani dupa 1944, structurile politice traditionale ale noului stat ocupat.
Pe 23 februarie 1945, ziarul comunist “Scânteia” publica pe prima pagină un manifest prin care chema populaţia Capitalei şi pe ţăranii din Ilfov să ia parte la o manifestaţie organizată de Frontul Naţional Democrat (camuflajul politic al PCR) în Piaţa Naţiunii (azi Unirii) din Capitală.
A doua zi, după mitingul comunist din Piaţa Naţiunii, manifestanţii au pornit pe Calea Victoriei, spre Palatul Regal, cerând cu virulenţă demisia guvernului Rădescu, pe care-l acuzau de… “fascism”, şi instaurarea unui guvern FND (adică unul comunist). În timpul manifestaţiei, s-a tras asupra protestatarilor din clădiri adiacente Pieţei Palatului, căzând 4 morţi şi 27 răniţi. Comuniştii au acuzat armata şi forţele guvernamentale de acest atac, deşi ancheta procurorilor a dovedit că gloanţele erau de calibru mic, nefolosit de armată. Desigur, agenţii sovietelor deschiseseră focul pentru a acuza
Comuniştii îl vor consemna pe generalul Nicolae Rădescu în arest la domiciliu, intenţionând să-l pedepsească pentru opoziţia curajoasă cu care încercase să le blocheze accesul la conducerea României. Cu sprijinul serviciilor secrete americane, el va fi scos din ţară şi ţinut câteva luni în exil, în Cipru. În acest timp, autorităţile comuniste îl vor condamna în contumacie la închisoare, în aşa-numitul „Proces al Mişcării Naţionale de Rezistenţă”.
Erou al războiului de întregire (1916-18), apărător al demnităţii româneşti în faţa acceselor imperialiste ale ambasadorului celui de-al treilea Reich, Manfred von Killinger, atitudine pentru care a fost încarcerat în lagărul de la Târgu Jiu, şef al Statului Major al Armatei Române din 14 octombrie 1944, când trupele române luptau alături de forţele aliate pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, a fost însărcinat de Regele Mihai I să conducă Guvernul României la 6 decembrie 1944. Scurta perioadă de guvernare a fost caracterizată de intransigenta atitudine anticomuniste şi de curajoasa împotrivire la presiunile ocupantului sovietic de instaurare a regimului comunist în România. În timpul mandatului său, au fost emise monedele de aur “Ardealul nostru” în scopul contracarării inflaţiei pregătite de ocupantul sovietic şi al diseminării în rândul populaţiei a unei părţi din rezerva de aur a ţării, preîntâmpinând astfel jefuirea ei de către ruşi.
Ulterior, Nicolae Rădescu s-a stabilit în SUA, unde, cu sprijinul autorităţilor SUA, a fondat Comitetul Naţional Român al cărui prim preşedinte a devenit, sprijinind apariţia publicaţiilor exilului românesc şi acordarea de burse tinerilor români aflaţi în exil. A decedat în mai 1953, fiind înmormântat în Cimitirul Calvary din New York.
În noiembrie 2000, rămăşiţele pământeşti ale bravului general Rădescu au fost aduse în ţară datorită iniţiativei dr. Ştefan Issărescu, soţul Principesei Ileana a României şi a nepoţilor săi, distinşii prof. dr. neurolog Alexandru Şerbănescu şi prof. dr. Vlad Rădescu, cu sprijinul primului ministru al Guvernului României, acad. Mugur Isărescu şi al preşedintelui Emil Constantinescu.
Pe partzolern de ce nu l-a anchetat nimeni ptr Marea TRADARE nationala? Ai nostrii verzi ca bradul de ce nu au raspuns cu foc bolsevicilor externi si interni de genul batranei satane priapiste partolerniene si a plodului sau tembel cu tot cu amanta jidanca wolfenstein? Finlandezii le-au dat la iudeocalmuci atata plumb in bot ca si-acum ii pomenesc cu groaza satanele iudeobolsevice muscalesti! Noi ce-am facut ? Cu exceptia catorva care s-au jertfit vitejeste Dumnezeu sa-i bincuvanteze, romanii au luptat cot la cot cu bestiile calmuce. Ia sa fi ignorat romanii ordinele cretinilor de ofiterashi si sa-i fi executat pe loc pe aia care comandau intoarcerea armelor plus propagandistii interni si sa vezi ca nu mai exista niciun dej si ceausescu dar incamite jidanii pauker si bodnarenko! Dar daca n-ai cu cine…..
[…] [2] Detalii sugestive despre transpunerea în practică a acestor idei în Romania secolului trecut apar în materialul http://www.buciumul.ro/2017/02/24/noi-nu-uitam-23-24-februarie-1945-kgb-dezlantuie-haosul-ofensiva-c… […]
Niciodata multimea,prostimea nu a actionat fara a fi organizata intr-un fel sau asmutita,spre un tel nobil sau criminal,fara a vea un lider.Liderul poporului roman in acea perioada a fost reprezentat de Fetii-Frumosi legionari organizati in Cuiburile Legionare,la care a aderat aproape toata suflarea romaneasca a acelui timp.Dar impotriva acestora s-a declansat cea mai bestiala actine de exterminare organizata de derbedeii internationali care
vroiau Romania si averea ei cu popor cu tot.Momentul 23 august 1944 a fost miseleste ales,cand poporul roman a fost prins pe picior gresit.Nimeni nu stia ce e cu Maresalul Ion Antonescu,care fusese arestat adhoc ,in mod discret,ferit de cunosterea adevarului.In randurile armatei romane s-a produs o degringolata de neiteles,datorita pacalelii cu armistitiul cu armata sovietelor.Armata romana condusa si organizata cu onoare si respect fata de fiinta umana,pe loc a fost dezarmata ,o parte ucisa(mii de militari),iar cei ramasi luind calea Gulacurilor sovietice.Marele militar si patriot roman Ion Antonescu deabia atunci si-a dat seama cat de mult a gresit cu tinerii legionari asuprindu-i fara vina la indemnurile mincinoase,diavolesti ale debedeilor lumii,dar era prea tarziu.