Faimosul ziarist american Seymour Hersh, laureat al premiului Pulitzer, acuză direct administrația Biden că a aruncat în aer gazoductul care aproviziona Europa cu gaze din Rusia.
Hersh, care a fost timp de decenii angajat la New York Times și New Yorker, a realizat propria anchetă în legătură cu cauzele exploziei submarine din 26 septembrie 2022.
Concluzia la care ajunge Hersh este că Statele Unite au aruncat în aer Nord Stream în urma unei operațiuni realizate sub acoperirea exercițiului militat BALTOPS 22 al NATO.
Într-o anchetă publicată pe Substack și intitulată „Cum a distrus America gazoductul Nord Stream” Seymour Hersh scrie că operațiunea era planificată din decembrie 2021.
Ea a fost pregătită de către un grup de lucru condus de consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan.
Până la definitivarea planului, au existat o sumedenie de propuneri și pertractări.
Hersh scrie:
Marina a propus utilizarea unui submarin de curând intrat în serviciu pentru a ataca direct conducta. Forțele aeriene au propus lansarea de bombe cu explozie întârziată care pot fi detonate de la distanță. CIA a susținut că, indiferent cum s-ar proceda, trebuie făcut sub acoperire. Toți cei implicați au înțeles miza aflată în joc.
Și articolul mai susține:
Administrația Biden a făcut tot ce a fost posibil pentru a evita scurgerile de informații, în condițiile în care planul a fost definitivat la sfârșitul lui 2021 și în primele luni ale lui 2022.
În cele din urmă, scrie Hersh,„membrii grupului de lucru din partea CIA au început să elaboreze un plan pentru o operațiune secretă care să utilizeze scafandri la mare adâcime pentru a declanșa o explozie de-a lungul conductei”.
Au fost mulți și cei care s-au opus planului de a sabota infrastructura unei puteri aliate, Germania:
De-a lungul acestor pregătiri, a spus sursa, unii dintre tipii care lucrau la CIA și la Departamentul de Stat au zis: „Nu faceți asta! Este stupid și dacă se află totul se va transforma într-un coșmar politic.”
Iar Hersh continuă:
Cu toate acestea, la începutul lui 2022, membrii CIA din grup i-au raportat lui Jake Sullivan: „Am descoperit o metodă de a arunca în aer conductele”.
Și relatarea merge mai departe:
Ce a urmat a fost halucinant. Pe 7 februarie, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de ceea ce părea inevitabila invadare a Ucrainei de către Rusia, Biden s-a întâlnit în biroul său de la Casa Albă cu cancelarul german Olaf Scholz, care, după câteva ezitări, era acum în barca americanilor. La conferința de presă care a urmat, Biden a spus sfidător: „Dacă Rusia invadează… Nord Stream 2 nu va mai exista. Îi vom pune capăt.”
Articolul lui Hersh continuă:
Douăzeci de zile mai târziu, subsecretarul de stat Nuland transmitea practic același mesaj la o conferință de presă a Departamentului de Stat și care s-a bucurat de o mediatizare minimă: „Vreau să fiu foarte clară cu voi astăzi”, a zis ea, răspunzând la o întrebare. „Dacă Rusia invadează Ucraina, într-un fel sau altul, Nord Stream 2 nu va mai continua.”
În ce privește motivul Washingtonului pentru o operațiune de sabotaj atât de riscantă împotriva unui aliat important, Germania, Hersh scrie:
Atâta vreme cât Europa rămânea dependentă de gazoducte pentru aprovizionarea cu gaze naturale ieftine, Washingtonul se temea că țări precum Germania vor ezita să livreze Ucrainei banii și armele de care avea nevoie pentru a învinge Rusia.
Ziaristul american arată că Norvegia, principala producătoare de gaze naturale din UE, a jucat un rol important în privința logisticii și a informațiilor, ajutând echipa de scafandri americani să desfășoare operațiunea.
În cursul lunii martie, câțiva membri ai echipei au zburat în Norvegia pentru a se întâlni cu serviciile secrete și cu reprezentanții marinei militare norvegiene.
Una dintre chestiunile cheie era de a ști unde exact în Marea Baltică era locul cel mai potrivit pentru a plasa explozibilul. Nord Stream 1 și 2, fiecare cu câte o pereche de conducte, se aflau la o distanță de mai puțin de o milă una de alta, când se îndreptau spre portul Greinswald, în nordul extrem al Germaniei.
Marina norvegiană a descoperit rapid locul potrivit în apele puțin adânci ale Mării Baltice, la câteva mile în larg de insula daneză Bornholm.
Conductele se întindeau la mai puțin de o milă una de alta pe un fund marin aflat la numai 85 de metri adâncime. Era perfect la îndemâna scafandrilor, care, plecând de la bordul unui vânător de mine norvegian din clasa Alta, urmau să plonjeze cu un amestec de oxigen, azot și heliu în tuburile lor și să amplaseze pe cele patru conducte încărcături de C4 protejate cu ciment și cupru.
Era o treabă migăloasă, lungă și periculoasă, dar apele din largul insulei Bornholm mai prezentau un avantaj: nu existau curenți marini importanți, care ar fi făcut misiunea scanfandrilor și mai dificilă.
Sursele lui Seymour Hersh subliniază că ordinul a venit direct de la biroul lui Joe Biden:
(Explozibilul) C4 atașat de conducte urma să fie detonat de o baliză-sonar aruncată dintr-un avion, cu puțin timp înainte. Dar procedura implica cea mai modernă tehnologie de procesare a semnalului.
Odată amplasate, cele patru dispozitive explozive atașate de oricare din cele patru conducte puteau fi detonate accidental de amestecul de zgomote de fond produs de traficul aglomerat din Marea Baltică – de la navele din apropiere sau mai depărtate la forajele submarine, de la evenimente seismice la valuri, sau chiar de animalele marine.
Pentru a evita acest lucru, baliza-sonar, odată amplasată, urma să emită o serie unică de sunete de joasă frecvență – asemănătoare celor emise de un flaut sau de un pian – care să fie recunoscute de dispozitivul de cronometraj și, după un număr de ore prestabilit, să declanșeze explozibilul.
Povestea ca un film de aventuri a lui Hersh continuă:
Pe 26 septembrie, un avion de supraveghere P8 al marinei militare norvegiene a efectual un zbor aparent de rutină și a lansat baliza-sonar.
Semnalul s-a propagat sub apă, mai întâi către Nord Stream 2, apoi către Nord Stream 1.
Câteva ore mai târziu, explozibilii C4 de mare putere au fost declanșați și trei din cele patru conducte au fost scoase din uz.
În câteva minute, resturile de gaz metan din conductele închise au putut fi văzute cum se răspândeau la suprafața apei, iar lumea a aflat că ceva ireversibil s-a produs.
Dat fiind că era vorba de o anchetă semnată de Hersh, un ziarist respectat, care a dezvăluit afaceri celebre, precum masacrul de la My Lai din Vietnam sau scandalul torturilor de la Abu Ghraib, și care era recunoscut pentru sursele sale excepționale, presa corporatistă nu putea trece sub tăcere dezvăluirile despre Nord Stream.
Prin urmare, Casa Albă a fost nevoită să aibă o reacție. Președinția SUA a catalogat sec ancheta lui Hersh drept „complet falsă și fantezistă”.