De ce au globaliștii o obsesie adânc înrădăcinată pentru inteligența artificială (IA)? Despre ce este vorba în această căutare ferventă a unui creier digitalizat autonom, într-atât încât să le dea accese de extaz? Este vorba oare despre ceea ce inteligența artificială poate face pentru ei și agenda lor, sau mai există și un element „ocult”, mai întunecat, al conceptului, care îl face atât de atrăgător?
Forumul Economic Mondial, o organizație dedicată agendei globaliste „Marea Resetare”, celei de-a patra revoluții industriale și „economiei partajate”, dedică o mare parte din fiecare întâlnire anuală de la Davos, Elveția, discuțiilor despre inteligența artificială și extinderea influenței sale asupra vieții de zi cu zi.
Organizația Națiunilor Unite organizează sesiuni ample de politici privind inteligența artificială și a cheltuit o cantitate considerabilă de energie pentru a stabili „reguli de etică” pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. În centrul eforturilor ONU se află afirmația că numai ONU este calificată să dicteze și să controleze tehnologiile IA; pentru binele întregii omeniri, desigur. Guvernarea IA este programată să intre în vigoare până în 2030, conform cărților albe ale ONU. (Toate instituțiile globaliste au stabilit anul 2030 ca dată-țintă pentru toate proiectele lor.)
O altă organizație mai puțin cunoscută, dar substanțială, este Summit-ul Guvernului Mondial (World Government Summit – WGS) care se desfășoară în fiecare an la Dubai. La aceste summit-uri participă mulți lideri și reprezentanți naționali, precum și directori executivi corporativi și celebrități. Subiectele principale care fac obiectul atenției la WGS sunt, de obicei, propaganda privind schimbările climatice, centralizarea economiei globale, transumanismul și inteligența artificială.
Majoritatea discuțiilor publice despre inteligența artificială se învârt în jurul narațiunilor pozitive; suntem meniți să fim convinși de multele și marile progrese pe care le va oferi tehnologia IA. Unele dintre „avantaje” includ modificări transumaniste pentru sănătate, implanturi computerizate în corp sau creier și chiar nanoboți care ar putea într-o zi să fie suficient de avansați pentru a ne schimba inclusiv celulele. Cu alte cuvinte, pentru a beneficia de IA trebuie să devenim mai puțin umani și mai mult mașini.
Alte presupuse beneficii necesită o gamă largă de sisteme noi (unele dintre ele se construiesc acum) care ar permite algoritmilor să monitorizeze fiecare aspect al vieții noastre. Globaliștii se referă adesea la aceste sisteme drept IoT (Internet of Things – „internetul lucrurilor”). Fiecare aparat pe care îl dețineți, mașina pe care o conduceți, fiecare computer, fiecare telefon mobil, fiecare cameră de supraveghere, fiecare semafor, fiecare televizor, totul ar fi centralizat într-o singură rețea IA într-un oraș, și fiecare oraș ar fi conectat într-o rețea la o bază de date națională IA.
Internetul lucrurilor este menționat în mod regulat împreună cu guvernanța schimbărilor climatice și restricțiile de carbon. Scopul este foarte clar – guvernele și elitele corporative își doresc capacitatea de a monitoriza fiecare watt de energie pe care îl folosiți zilnic. Acest tip de informații cu spectru complet facilitează dictarea deciziilor noastre și accesul nostru la bunuri și servicii. Ei ar avea control total asupra oricui locuiește în aceste „orașe inteligente” (smart cities). Întreaga ta viață, în fiecare secundă, ar fi urmărită și analizată.
Dar cum ar putea fi posibil acest lucru? Milioane și milioane de oameni care trăiesc în fiecare zi; sunt o grămadă de date de verificat pentru a găsi pe cineva care nu respectă regulile. Acesta este unul dintre motivele pentru care globaliştii se bucură pentru ajutorul pe care îl oferă tehnologia IA – este singurul instrument disponibil pentru a colecta şi analiza datele în masă în timp real.
Deja există eforturi pentru a utiliza sistemele IA pentru a prezice infracțiunile înainte de a se produce (pre-crima). Aceste experimente sunt mai degrabă supraevaluate, deoarece, de fapt, nu prezic anumite crime în concret și nu identifică anumiți criminali în particular. Mai degrabă, ele folosesc analiza statistică pentru a prezice în ce zone ale unui oraș este cel mai probabil să apară anumite crime. Nu aveți nevoie de inteligență artificială pentru asta, orice polițist care a lucrat într-un oraș suficient de mult vă poate spune când și unde este cel mai probabil să se întâmple anumite crime.
În mod hilar, algoritmii inteligenței artificiale au fost acuzați recent de „prejudecăți rasiale” atunci când a venit vorba de zonele pe care le selectează pentru a previziona criminalitatea, deoarece adesea aceste zone tind să se afle în cartierele predominant negre, iar cei mai probabili infractori tind să fie tineri de culoare. Așadar, computerele au fost acuzate de profilare rasială, la fel cum mulți polițiști sunt acuzați de profilare rasială.
Nu e decât o altă contradicție clasică a noii stângi politice: le place ideea restricțiilor referitoare la schimbările climatice, ideea transumanismului și chiar cea a supravegherii IA atunci când le convine, numai că unui computer nu îi pasă de sentimentele cuiva și nici de tabuurile sociale. Îi pasă doar de numere.
Și aici ajungem în zona pericolelor mai mari, inerente inteligenței artificiale. Imaginați-vă o lume micro-administrată de un algoritm mort, rece, care vă consideră doar una sau alta din aceste două lucruri: o resursă sau o amenințare.
Așa-zisa predicție înainte de comiterea infracțiunii este un nonsens; algoritmii monitorizează obiceiurile și tiparele, iar ființele umane tind să rupă tiparele în mod brusc, neprevizibil. Oamenii sunt afectați în moduri diferite de evenimentele de criză, iar reacțiile sunt imposibil de anticipat. Există mult prea multe variabile și nu va exista niciodată un sistem care să fie capabil să prezică viitorul; dar asta nu îi va împiedica pe globaliști să încerce să forțeze problema.
Conform instituțiilor globaliste, guvernarea IA este o inevitabilitate – se susține că într-o zi Inteligența Artificială va fi folosită pentru a guverna societăți întregi și a împărți pedepse pe baza unor modele eficiente din punct de vedere științific. Ei acționează ca și cum aceasta nu ar fi decât calea naturală a omenirii, una pe care nu o putem evita, dar în realitate este o profeție auto-împlinită – cu alte cuvinte, la împlinirea căreia chiar ei pun umărul. Nu este neapărat menită să se întâmple, ci este proiectată să se întâmple.
Susținătorii inteligenței artificiale pretind că algoritmii nu pot acționa cu aceeași părtinire precum oamenii, prin urmare, acești algoritmi ar fi cei mai buni judecători posibili ai comportamentului uman. Fiecare decizie, de la producție la distribuție, la asistență medicală, școală, ordine publică, ar fi gestionată de inteligența artificială ca un mijloc de a obține „echitatea” finală.
După cum am menționat mai sus, ei s-au lovit deja de blocajul probabilității statistice și de faptul că, chiar dacă IA este lăsată să ia decizii autonome, lipsite de emoții, milioane de oameni vor privi în continuare acele decizii ca fiind părtinitoare. Și, în anumite privințe, ar avea dreptate. Decizia cea mai logică nu este întotdeauna și cea mai morală. În plus, IA este programată de creatorul său și poate fi proiectată pentru a lua decizii ținând cont de înclinațiile creatorului. Cine poate programa IA? Cine poate să-i dicteze codificarea? Elitiștii globali?
Și aici ajungem la elementul mai „spiritual” al problemei inteligenței artificiale, în relația cu globaliștii.
Cu câțiva ani în urmă, am scris un articol intitulat „Luciferianism: O privire seculară asupra unui sistem de credință globalist distructiv”. Scopul meu în acel articol a fost să subliniez cantitatea mare de dovezi că globaliștii sunt de fapt un fel de cult al psihopaților organizați (oameni fără empatie care se bucură de distrugere de dragul câștigului personal). Am ajuns la concluzia că globaliştii au într-adevăr o religie, iar sistemul lor de credinţă își are rădăcina, conform dovezilor, în luciferianism.
Da, sunt sigur că vor exista contestatari care să-și bată joc de această noțiune, dar faptele sunt de netăgăduit. Există un element ocult distinct al globalismului, iar luciferianismul apare constant ca rădăcină a filozofiei. Cred că am detaliat acest lucru destul de eficient în articol și nu voi relua toate dovezile aici; oamenii sunt bineveniți să îl citească dacă doresc.
Am scris dintr-un punct de vedere secular, deoarece luciferianismul este o ideologie inerent distructivă chiar și atunci când este privit în afara lentilei credinței creștine. Dincolo de asta, există elemente psihologice care trebuie abordate, pe care adesea creștinismul le ignoră. Filosofia luciferică este croită pentru oameni narcisiști și sociopați. Rădăcina cultului este despre ființe umane „speciale”, care nu sunt împiedicate de granițele conștiinței, moralei sau eticii. Lipsa de empatie este văzută ca fiind un avantaj pentru progres, iar scopul final al luciferianismului este deificarea – o persoană care devine ca un zeu, fie că este adorată de alții, fie prin puterea de influență, fie prin metode tehnologice de extindere a vieții și a abilităților.
Dar ce legătură are asta cu inteligența artificială?
Eu cred că globaliştii privesc inteligența artificială cu atâta reverenţă pentru că ei cred că este o nouă formă de viaţă sau o formă ultimă de viaţă – o viaţă pe care o creează ei (așa cum creează zeii viaţa). Și, dacă te gândești la asta simbolic, această nouă „viață” este de fapt făcută după imaginea creatorilor săi: nu are milă, nici remuşcări, nici vinovăţie, nici dragoste. În lipsa unui cuvânt mai bun, este fără suflet, la fel cum psihopații globaliști sunt fără suflet.
Dacă e să privim pentru o clipă IA în termeni religioși – IA este un fel de antiteză față de figura lui Hristos. Hristos reprezintă, conform doctrinei creștine, o formă atotștiutoare de iubire supremă și sacrificiu de sine final. Nu cred că există un cuvânt pentru ceea ce reprezintă IA. Singurul termen care pare să se potrivească este „Antihrist”: Ochiul atotvăzător. O conducere a unei super-inteligențe lipsite de umanitate.
Pentru a fi clar, personal nu cred în concepțiile despre sfârșitul lumii descrise de cei care aderă la unele interpretări mai populare ale Apocalipsei. Cred că lumea se schimbă. Cred că imperiile se ridică și se prăbușesc și acest fapt poate fi adesea văzut ca „sfârșitul lumii”, când în realitate e vorba doar despre sfârșitul unei epoci. Acestea fiind spuse, cred însă, cu putere, în existența răului; răul fiind definit ca acțiuni intenționate înșelătoare sau distructive pentru beneficii pur personale sau organizaționale, cum ar fi crima sau înrobirea. Răul există într-adevăr și este un element observabil al vieții umane.
Există, de asemenea, trăsături ale umanității care duc la bine, care ne împiedică să ne autodistrugem atunci când le ascultăm. Conștiința, rațiunea, înțelepciunea și adesea credința pot oferi un scut împotriva acțiunilor rele pentru cei mai mulți dintre noi. Dacă nu am fi avut acești stâlpi în psihicul nostru, ne-am fi anihilat singuri de mult. Dar există unii care nu au conștiință, care nu au empatie și disprețuiesc aceste trăsături ca fiind „limitative”.
Inteligența artificială este proiectată de acest tip de oameni. Și poate că nu vor provoca „sfârșitul lumii” în termenii pe care îi înțelegem în mod obișnuit (sau în termenii biblici), dar cu timpul ne-ar putea lua tot ceea ce face omenirea să merite a fi pe lume. Într-un fel, aceasta ar fi o Apocalipsă. Ar fi un coșmar viu condus de oameni psihopați care folosesc o inteligență artificială sociopată, încurajând activ și permițând maselor să-și abandoneze trupurile lor umane, pentru a deveni monstruozități digitale și himere tehnologice.
Dacă reușesc, ar fi cu adevărat pângărirea supremă a naturii sau a planului lui Dumnezeu, funcție de ce credeți. A căuta să devenim zei nu este, pentru cei mai mulți dintre noi, o miză care să merite, dar pentru globaliști este visul unei epoci, și vor face orice pentru a-l atinge.
de Brandon Smith AltMarket.us
traducere Reacționarii