Editorial scris în urmă cu 5 ani, de Florin DOBRESCU
Regele Mihai a sosit pentru ultima oară pe pământul patriei sale. De această dată, pentru totdeauna… Şi din păcate nu pentru a domni, ci pentru odihna cea veşnică.
Cel ce putea reda României demnitatea şi nobleţea pierdute acum 70 de ani, după îndelungata noapte căzută peste ţară la 30 decembrie 1947, se reîntoarce astăzi înfăşurat în tricolor, dintr-un îndelungat exil. Care, astăzi, s-a sfârşit pentru totdeauna.
Pentru că, exilul Regelui nu s-a sfârşit nici odată cu căderea, doar oficială, a comunismului, şi nici după 2000, atunci când comuniştii rămaşi în fruntea statului i-au permis să revină în ţară. Ani buni după 1990, Regele Mihai a fost ţinut pe aeroport ori hăituit şi ridicat cu armata de pe şoselele patriei, pentru a fi expulzat ca ultimul infractor. Iar când aceiaşi aparatciki i-au permis, zâmbitori, să se stabilească în ţară, restituindu-i o parte din proprietăţi, doar pentru că România avea nevoie de prestigiul său pentru a accede în structurile euro-atlantice, Regele a continuat să se afle într-un soi bizar de exil.
Pentru că, adevăratul sfârşit al comunismului şi adevărata eliberare a României presupunea indisolubil restaurarea statului român decapitat la 30 decembrie 1947 de ocupaţia sovietică şi ciracii ei locali. Adică restaurarea monarhiei… Tot ceea ce a urmat după acea fatidică zi şi până astăzi este un simulacru nelegitim de stat.
Or tocmai de aceea, nimeni nu a avut interesul să repună România în starea de normalitate dinainte de 1948. Nici securiştii care au continuat să controleze ţara după Revoluţia furată prin diversiune şi nici puterile occidentale. Primii, pentru că republica bastardă, lipsită de legitimitate, le oferea mediul prielnic spolierii tuturor avuţiilor statului. Occidentalii, pentru că unui regat condus de un monarh înrudit cu marile case regale europene, nu i se mai putea rezerva statutul de colonie bună la toate.
Regele Mihai a fost conştient că jumătate de veac de dictatură comunistă a pricinuit malformaţii profunde fibrei naţionale a românilor şi că procesul de regenerare va fi unul îndelungat. De aceea, el nu a încercat niciodată, în aceşti 28 de ani, să bruscheze situaţia politică din România în favoarea restaurării domniei sale, de altfel legitime. Atunci când, de Paştele lui 1992, i s-a permis o scurtă vizită în România, fiind înconjurat pe străzile Bucureştilor de dragostea unui milion de români, el a respins soluţiile celor care îi propuneau să rămână şi să forţeze restauraţia, în ciuda interdicţiilor guvernului neocomunist, Regele a ales să-şi ţină cuvântul dat autorităţilor şi să scutească România şi aşa năpăstuită de scenariul unui război civil.
Mulţi au interpretat genul acesta de atitudini ca manifestări ale slăbiciunii Regelui, caracterizându-l ca pe un personaj lipsit de forţă. După cum mulţi, necunoscători ai felului de a fi al Majestăţii Sale, interpretau ca incapacitate oratorică ceea ce în realitate constituia manifestarea unei simplităţi şi modestii asumate nobil ca un reflex al aristocraţiei acestui ultim monarh încoronat după ritualul basileilor bizantini.
Iar România tocmai de aceste lucruri duce lipsă, de şapte decenii încoace. Bunul simţ, eleganţa, distincţia aristocratică şi simplitatea nobilă au dispărut, treptat, dintr-o societate în care, după instaurarea republicii comuniste, au dat buzna cefele groase, şepcile soioase şi gulerele transpirate. Grobianismul şi băşcălia au conlucrat perfect cu corupţia şi incompetenţa, la distrugerea unui regat care în prima jumătate a secolului trecut devenise placa turnantă a stabilităţii sud-estului european. Republica instaurată de sovietici, care astăzi îşi trăieşte senilitatea, a însemnat scoaterea noastră din Istorie şi alăturarea României la lumea coloniilor bananiere.
Toate eforturile unor forţe responsabile de a aduce însănătoşirea într-un stat român aflat în derivă s-au lovit şi se vor lovi de eşecuri. Pentru că singura, indispensabila piesă în desăvârşirea acestui proces regenerator, şi anume Regele, nu a fost primit din amarul său exil, niciodată. Adevărata sa întoarcere era întoarcerea pe Tronul din care fusese alungat de baionetele sovietice.
Astăzi, el se întoarce nu ca să domnească, ci ca să-şi afle odihna tragicului său destin, înfrăţindu-se cu pământul mult doritei sale patrii. Pentru totdeauna… Iar noi rămânem şi mai săraci. Pentru că azi s-a stins şi speranţa pe care, unii dintre noi, am mai avut-o pâlpâind, undeva, la Palatul Elisabeta sau la Aubonne.
Rămâne ceva în urma maiestuoasei plecări a Regelui nostru? Da, eu cred că rămâne. Rămâne efigia unui comportament nobil, a bunei cuviinţe, a austerităţii asumate şi acelei simplităţi aristocratice, a unei atitudini morale izvorâte dintr-o credinţă profundă. Reflexia acestui caracter în fiecare din fiii acestei ţări ar putea fi ultima moştenire lăsată de Regele Mihai unui popor care şi-a ratat, cu obstinaţie, toate şansele sale istorice.
„Ramane efigia unui comportament nobil…”acest rege hraparet si ticalos:a predat toata Armata Romana si tara romanilor cotropitorilor iiudeo-cominternisti,adica comunistilor de sorginte jidaneasca neam din care se trage si acest excroc care „si-a ratat toate sansele sale istirice.”Chiar asa domle Dobrescu?Daca nu-si rata sansele istorice ce dracu putea sa mai fie,rege peste cadavrele romanilor,pe care cu mandrie regala le-a asternut pe tot cuprinsul Europei si ale Siberiei nemernicul?
Postul de radio „Dunărea”, post ce emitea de la Viena, atacă proclamația Regelui din data de 23 August 1944.
„Români, viețile voastre, viețile copiilor voștri, sunt în cea mai mare primejdie! După ce românii au luptat atâția ani de zile pentru apărarea patriei lor, Regele Mihai și clica sa de trădători au arestat pe Mareșalul Antonescu și acum vor să dea țara pe mâna bolșevicilor.
Regele Mihai vă făgăduiește pacea, însă aceasta înseamnă ocuparea României de Armata Roșie, bolșevizarea țării și înlăturarea naționaliștilor români. Regele trădător afirmă că englezii și americanii au garantat independența României. În realitate, aceștia au făgăduit de multă vreme România bolșevicilor”.
Florin dobresu ai citit ce spune domnul Vali?Si mai puneti „maretia”acestui vierme ca editorial in ziarul Buciumul.Chiar si Petru Groza,care si-a dat averea jidanilor comunisti,din interese mai putin cunoscute de catre romani,spunea ca el recunoaste ultimul sau rege in persoana legendara a lui Decebal.Umpleti ziarul cu mizerii in mod involuntar,sau aceasta e o sarcina trasata mai de sus?Aveti atatea alte subiecte din istorie care sa va acopere paginile.Incercati povetea lui Petrache Lupu de la Maglavid,sau povestea ascunsa a celor trei jidani care au pus o bomba in interiorul cladirii Guvernului Romaniei interbelice,sau vreo poveste despre capra cu cinci iezi…gasesti matale vre-un subiect de senzatie,nu numai despre regii alogeni capatuiti in Romania.
Domle mai tineti mult umra aia ca moartea peste romani,ce sperie lumea de pe prima pagina a ziarului nationalist Buciumul si caruia i sa zis in mod inconstient rege al Romaniei?
Domnilor se schimba lumea,se innobileaza,se vindeca,schimbati si voi imaginea lu „bata-l crucea”care sta acvilat salbatec cu aripile alea ca doua maini-ghiare de zis rege al romanilor,acaparatot a tot ce se poate,materie si spirit,mai ales acaparator,adica hot de materie,bani,aur…,nemernicul,cu tot neamul sau care-l urmeaza ca soparlele pe capul romanilor.
Cu jidanii nu se poate sta de vorba.Nici cu asta la vremea lui cand inca mai calarea pe romani cat si dupa,nu s-a putut sta de vorba,a vandut toata Romania cu romani cu tot neamurilor lui din Rusia pe care au sovietizato,dupa ce aceste neamuri au ucis peste 30 de milioane de rusi,patrioti si intelectuali in special,asa cum au facut si cu romanii dupa 1945,cand au pus laba pe tara noastra.
Dincolo de atacurile grobiene la persoana Regelui, un om supus greselilor și terorii istoriei(apud Mircea Eliade) , ramane incapacitatea unora de a înțelege și a aprecia un simbol, pentru care bunaoara Capitanul Corneliu Zelea Codreanu a avut un cult: monarhia. De sute de ani, de la prima victorie rasunatoare impotriva „lumii vechi” la Revolutia Franceza, tintele masoneriei au ramas aceleasi: Biserica și Monarhia. Cu Monarhia au terminat in mare, cu Biserica au ceva de furca si vor mai avea pana la sfarsitul veacurilor slugile necuratului, dar nu vor izbandi in final dupa cum bine știm … „Nici portile iadului nu o vor birui!”
Da,cu monarhia nationala,fara ascunzisuri perfide.a se cauta ghesefturile facute de regii hohentolerni ai Romaniei,pe furis in detrimentul ineresului national romanesc.Ridicam in slavi niste monarhi de fatada sau niste patrioti?Eminescu Titanul spunea clar de”Basarabi si voi Musatini descalecatori de tara”nu strainii care ne-au facut de rusine si ocara…”Cine a-ndragit strainii/Mancaiar inima caini,…Cine i-a adus pe greci ,n-ar avea pace in veci….Cine a dus jidanii N-ar mai vedea zi cu anii….”Cautati adevarururile domnilor nu puneti gurita la palavre impertinente.Romania a fost condusa din cele mai vechi timpuri de regi nationali carora li s-au spus domitori cu exceptia Fanariotilor,dar si dintre acestia unii s-au asimilat de buna voe poporului roman.Regii astia,ultimii uzurpatori ai natiei noastre nu s-au asimilat,au ramas pana in ultimile clipe jidani profitori din munca romanilor.Carol intai a venit in Romania cu o valiza.
…
Cum e cu reeducarea bolşevică care s-a prăvălit peste români, chiar şi în închisori? Iniţiatorii şi cei care au aplicat-o mai mult fără succes din cauza inteligenţei şi bunului simţ românesc, pot jubila acum şi ieri şi alaltăieri : IATĂ REEDUCAREA A AVUT SUCCES! Cum pot fi altfel interpretate aceste osanale nedemne şi anti-româneşti ? Mai încet dle Dobrescu, mai încet , nu înotaţi împotriva adevărului şi dreptăţii …
SE poate face şi chiar ar fi de dorit să se facă. Şi anume o plângere penală pentru DENUNŢ CALOMNIOS” împotriva lui Florian ş.a. Citarea unor hotărâri judecătoreşti şi celelalte nu poate acoperi lipsa de temeinicie a acuzaţiei de „criminal de război”. Să arate detractorii ce crime de război a făcut M.V. .Adică câţi oameni a omorât, unde când etc.
De altfel mizerai ESTE atât de mare şi strigătoare le cer cu cât MV era doar subsecretar de stat la MF, iar dispoziţiile lui trebuiau a fi contrasemnate de superiori. Şi ce să vedem ? Superiorul lui ierarhic ministrul plin de finanţe era UN EVREU DIN Turnu Severin, pe numele lui NETTA GHERON. Acesta fost achitat pstdecembrist iar fiicele lui au recuperat în întregime averea (case multe, de ex.)
Nu pot să cred cât de uşor de păcălit pot fi unii .
Dle senator Lavric interveniţi şi deschideţi o astfel de acţiune.