VIDEO. Amintiri dintr-o noapte de foc. Mărturisind adevărul istoric interzis

În urmă cu 7 ani, pe 13 august 2015, într-o noapte fierbinte, când Realitatea TV și-a modificat programul pentru a prelungi ore în șir emisiunea „Jocuri de putere” ca urmare a audienței nemaiîntâlnite generate de subiectul recent promulgatei „Legi antilegionare (Legea 217/2015), am apărut pentru ultima oară la o o televiziunea mainstream. De atunci, accesul meu într-o astfel de TV este interzis. Fusesem Invitat de dl Rareș Bogdan la dezbaterea pe marginea „legii antilegionare” în calitate de reprezentant al Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu. Cu acel prilej, am fost pus într-o situaţie absolut unică în mass-media ultimilor 25 de ani., fiind izolat de restul participanților (nu puțini), ținut pe tot parcursul emisiunii într-o încăpere mai mică, de unde doar mi s-a dat legătura în direct. Toate acestea la presiunile tovarășului Alexandru Florian, președintele Institutului Elie Wiesel, care l-a șantajat pe Rareș Bogdan că nu va intra în platou decât dacă subsemnatul voi fi exclus, deoarece nu poate sta la aceeași masă cu un „legionar”. Realizatorul emisiunii a recurs la un șiretlic și m-a păcălit că voi fi doar mutat într-un studio paralel, unde se află alți participanți, emisiunea desfășurându-se în duplex. Când am constatat că fusesem dus într-o încăpere, singur-cuc, i-am reproșat maniera de a proceda lui Rareș Bogdan, care – la protestele mele – apăruse frecându-și mîinile și cerându-și scuze că „a fost nevoit să facă acest lucru…” De ce nu am plecat, în semn de protest? Pentru că știam că, în Decembrie 1989, însuși Ion Gavrilă Ogoranu fusese oprit să intre în direct la TVR. Cine eram eu să primesc de la același sistem mai mult decât el? Și totuși, spre deosebire de Gavrilă, eu am putut totuși să mă adresez milioanelor de telespectatori care au făcut noapte albă, ridicând ratingul Realității TV la o cotă rar întâlnită. Nu am plecat deoarece aveam îndatorirea să transmit, în numele luptătorilor în Rezistență, un mesaj României din acele momente în care democrația era sugrumată prin legi represive. Pentru că aveam îndatorirea să mărturisesc. Să mărturisesc adevărul istoric, siluit, mutilat, amputat de legislația penală. Și pentru asta merita să suport orice umilință.

Totuși, Rareș Bogdan s-a ținut de cuvânt, dându-mi legătura în direct de trei ori, pe parcursul celor 4 ore de emisiune. Cele trei intervenții ale mele le puteți urmări în acest montaj. În fiecare an, pe 13 august, redistribui acest video. Nu pentru slavă deșartă, ci pentru că mărturia mea din acea noapte a fost, zic eu, o mică lecție de istorie, dar și de ceea ce s-ar numi o anumită etică a democrației. Și Istoria, în special istoria recentă, trebuie neapărat cunoscută și asumată așa acum a fost ea, nu așa cum o stabilește legislația represivă a statului român. Iar intervenția mea a fost cam ultima în media mainstream.

Și mai distribui acest video pentru ca să nu se uite că România nu este liberă, câtă vreme istoria i se scrie sub presiuni externe, și nici nu trăim într-o democrație reală.

De atunci, au existat repetate inițiative de a fi invitat, în emisiuni referitoare la memoria rezistenței anticomuniste, în platoul unor televiziuni de nivel național, inclusiv Trinitas, dar de fiecare dată realizatorii respectivi au fost nevoiți să renunțe la aducerea mea în emisiuni. Nu mă supăr, am înțeles că nu am voie. Cât timp mai pot fi prezent pe rețelele de socializare on-line, voi mărturisi aici. Iar apoi, am să o fac de la om la om. Dar o voi face, cu același entuziasm, cât voi trăi, indiferent de consecințe.

Așa să ne ajute Dumnezeu tuturor!