Guvernul se pregătește să introducă starea de criză în România. Rolul acestei noi „stări” ar fi de a permite trecerea unor structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO. Această veste vine pe fondul încetării stării de alertă, după doi ani.
Potrivit proiectului de lege la care a lucrat Guvernul în ultimele zile, această situaţie de criză va fi instituită la propunerea ministrului Apărării, va trebuie avizată de premierul în funcţie şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Starea de criză va fi instituită în momentul în care, potrivit proiectului de lege, societatea se confruntă cu apariţia sau iminenţa apariţiei unor incidente care sunt menite să afecteze sau să pună în pericol condiţiile de viaţă, stabilitatea politică, economică, socială, securitatea sau apărarea ţării sau să pună în pericol orice alte valori constituţionale.
Aceasta este definiţia care se regăseşte în proiectul de lege şi care urmează, potrivit surselor, să fie adoptat săptămâna aceasta într-o sedinţă de Guvern.
Şi Parlamentul este pregătit să adopte acest proiect de lege în procedură de urgenţă.
Proiectul de lege prevede trecerea în „rezervă generală” a tuturor bărbaților români, cu vârste cuprinse între 18 și 60 ani, anunță Europa FM.
De asemenea, se prevede că cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cei încorporabili, adică între 20 și 35 de ani, dar și bărbații cu vârste între 35 și 63 de ani.
Nu în ultimul rând, este definită și rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război. Aceasta este formată, potrivit proiectului de lege, din toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani.
Conform legii 446/2006, cu actualizări, până acum, bărbații de peste 35 de ani erau luați în calcul doar dacă efectuaseră stagiul militar, fiind considerați rezerviști.
Conform articolului 7, alineatul (1) „Cetăţenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt consideraţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, în situaţiile prevăzute la art. 3”.
Constituția spune că Armata este subordonată voinței poporului
Conform Constituției României, legea supremă recunoaște existența stării de mobilizare, a stării de război, de asediu sau de urgență.
Aceste măsuri pot fi instituite, după ce Președintele a cerut încuviințarea Parlamentului, conform articolului 93, alineatul 1 din Constituție.
Conform articolului 118, alineatul 1 din Constituția României, „Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii”.
via R3Media