Dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, a relatat într-un interviu despre atacurile constante la care este supusă comunitatea românească din Bucovina, de către autoritățile ucrainene.
Eminentul filolog a spus că din ianuarie 2022, în Ucraina a devenit obligatorie articolul 25 al Legii care reglementează folosirea limbii ucrainene în mass-media. Practic, publicațiile românești vor fi obligate să publice și în românește și în ucraineană.
„Lupta pentru limba română continuă în condiţiile în care împuternicitul în problemele apărării limbii de stat din Ucraina, Taras Kremini, a comunicat că, începând cu data de 16 ianuarie 2022, va începe o nouă etapă de implementare a Legii Ucrainei, respectiv „Despre asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat“. Domnia sa subliniază în mod special că devine obligatorie respectarea articolului 25 al legii care reglementează folosirea limbii de stat în mass-media. În conformitate cu legea, toate periodicele din Ucraina au dreptul să apară în altă limbă decât cea de stat cu condiţia ca toate materialele să fie traduse în limba ucraineană. În paralel, în aceeaşi zi, va apărea şi un tiraj în limba ucraineană”, a spus ea pentru Adevărul.
Alexandrina Cernov a mai adăugat că autoritățile de la Kiev duc o luptă continuă împotriva limbii române: fie că este în școală, fie că este în publicații.
„Suliţele sunt îndreptate împotriva şcolilor cu limba română de predare, a publicaţiilor. Trecerea treptată la limba ucraineană de predare a tuturor disciplinelor şcolare, începând din clasa a V-a, este lovitura de graţie asupra identităţii noastre. Ziarele noastre tradiţionale româneşti nu mai apar pe suport de hârtie din cauza lipsei de resurse financiare, s-au scumpit hârtia şi serviciile tipografice, deci se vor scumpi şi cărţile. Ne confruntăm cu legi anacronice. Cât vom rezista, ne tot întrebăm”, a mai adăugat academicianul.
Pe lângă eliminarea limbii române, autoritățile de la Kiev rescriu istoria, astfel încât să-i prezinte pe românii din Bucovina de Nord ca pe niște „ocupanți”.
Astăzi, în Ucraina se scriu în paralel două istorii ale Bucovinei. Istoricii ucraineni promovează ideea că Bucovina este un străbun pământ slav, părere deseori nesusţinută şi de documentele de arhivă sau memorialistică, istorie menită să justifice politica oficială a administraţiei ucrainene faţă de comunitatea românilor din regiunea Cernăuţi, căreia i se refuză categoric statutul de popor băştinaş.[…]
Divizaţi în români şi moldoveni, respectiv limba română şi moldovenească, noi suntem declaraţi oficial în presă, radio, emisiunile TV, în lucrările de istorie, manualele de geografie şi istorie din Ucraina, ocupanţi. Generaţii de elevi au învăţat după astfel de manuale. A rămas nealterată doar memoria supravieţuitorilor evenimentelor, istoria orală trăită, constituită dintr-o infinitate neorganizată de fapte şi situaţii, destine personale, care de-abia în ultimele decenii începe să fie reflectată, tot atât de dezorganizat, în articolele răzleţe ale ziariştilor, autorilor monografiilor satelor, de cele mai multe ori profesori din şcolile satelor respective. Documentele descoperite în Arhivele din Ucraina, din regiunea Cernăuţi, şi Arhivele din Suceava şi Rădăuţi, dar şi din Arhivele MAE adaugă informaţii care întregesc imaginea evenimentelor. Nu au întârziat să apară şi trădătorii, care stau în poziţie de drepţi în faţa autorităţilor, care îi folosesc în scopurile lor, bine cunoscute de decenii”, a mai explicat doamna Cernov.
Aceste dezvăluiri vin în contextul în care România este un susținător necondiționat al statului ucrainean.
În timp ce Ungaria pune condiția ca Ucraina să respecte drepturile minorității sale pentru a fi susținută, România nu are astfel de inițiative.
Recent, preș. Iohannis i-a cerut, declarativ, omologului său ucrainean respectarea drepturilor minorității române. În schimb, Volodimir Zelenski nici nu a menționat această discuție în comunicatul pe care l-a trimis presei locale după dialogul cu Iohannis.
via R3Media