În numele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, președintele acesteia, dl Octav Bjoza, a adresat un nou mesaj autorităților competente, solicitând ajutorul pentru rezolvarea câtorva priorități pe care supraviețuitorii Rezistenței anticomuniste le consideră presante. Și cărora întreaga societate românească ar trebui să le acorde prioritate.
Scrisoarea adresată noului președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Alexandra Toader, prezintă toate inițiativele pentru păstrarea memoriei luptei anticomuniste din România, care au fost fie abandonate, fie amânate sine die, sub motivul lipsei de fonduri.
Președintele AFDPR reamintește că într-o discuție avută cu noul președinte al IICCMER la 27 ianuarie 2020, prezentase deja lista acestor probleme nerezolvate, solicitând susținerea pentru ducerea lor la îndeplinire. Referindu-se la „luptătorii cu arma în mână din rezistenţa anticomunistă, ţăranii care s-au opus colectivizării, cei morţi în confruntările directe cu organele de represiune comuniste sau în închisori, în lagăre de exterminare sau în deportări”, Bjoza arată că „indiferent de culoarea politică a celor aflaţi la putere, ni s-a spus de fiecare dată: „… nu avem nimic împotrivă, dar vă rugăm să ne indicați sursa și, respectiv, impactul asupra PIB-ului!”. El a caracterizat această atitudine drept „cinism nemeritat”.
Revendicările, nerezolvate de mulți ani, ale foștilor luptători anticomuniști sunt:
transformarea Fortului „13” Jilava într-un obiectiv vizitabil, fără a deranja activitatea penitenciarului și măsuri pentru evacuarea apelor care inundă monumentul istoric;
Înființarea unui Centru Internațional de Studiere a Crimelor Comunismului și realizarea în Republica Moldova, în comuna Mereni, la Muzeul Ocupației Sovietice, a unei secțiuni dedicate României, acolo unde țara noastră a primit, de șapte ani, România a primit, de șapte ani, o suprafață de 700 mp, pentru a construi două-trei bordeie asemenea celor realizate de bănățenii deportați în Bărăgan, în care să fie expuse documente, fotografii, cărți și diverse obiecte care au aparținut acestora.
Înființarea Muzeului Ororilor Comunismului, Bucureștiu fiind singura capitală europeană fostă comunistă care nu are un muzeu al crimelor comunismului, nici după 30 de ani. Legea 157/26.07.2019, referitoare la înființarea Muzeului Ororilor Comunismului prevedea un termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare pentru ca Ministerul Culturii să elaboreze proiectul de hotărâre necesar acestui proiect. Au trecut peste 300 de zile de la intrarea în vigoare a respectivei legi.
Efectuarea testelor ADN pentru măcar o parte din scheletele exhumate din cimitirul satului Periprava.
Continuarea exhumărilor în vechea formulă cu care AFDPR a colaborat excelent.
Referitor la acest ultim punct, președintele Bjoza a detaliat, referinduse în mod explicit la cazul istoricului Marius Oprea, „cu care AFDPR colaborează excelent încă din anul 1990″, care „a fost silit să părăsească Institutul al cărui întemeietor şi prim Preşedinte Executiv a fost”. Octav Bjoza reamintește că „Marius Oprea a fost de la începuturi un colaborator apropiat al lui Constantin Ticu-Dumitrescu, cu care a colaborat la elaborarea unor legi fundamentale în interesul deţinuţilor politici, drept pentru care este declarat de Constantin Ticu-Dumitrescu membru de onoare al AFDPR”.
Concret, Octav Bjoza a cerut găsirea unei posibilități legale de aducere imediată a domnului Marius Oprea în cadrul Institutului prin concurs sau prin detaşare!
De asemenea, Octav Bjoza s-a referit și la cazul arheologului Gheorghe Petrov, pentru care a cerut să i se „prelungească detaşarea şi să i se restituie autoturismul cu care domnia sa îşi desfăşura activitatea, fără de care deplasarea pe teren în vederea continuării exhumărilor este imposibilă.”
Bjoza a încheiat, exprimându-și convingerea continuării colaborării cu IICCMER încheind şi semnând un protocol de colaborare cu această instituție, așa cum s-a întâmplat în fiecare an.