Președintele Ucrainei, repetent la istorie: România ar fi ocupat nordul Bucovinei în 1918…

„România a ocupat nordul Bucovinei în 1918.” Declarația aparține lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei și a fost făcută în cadrul discursului oficial ținut cu ocazia Zilei Unităţii şi Libertăţii Ucrainei. Evenimentul este marcat anual la 22 ianuarie, deoarece în 1919, în această zi, a fost proclamat Actul de unificare a Republicii Populare Ucrainene cu Republica Populară Ucraineană Apuseană. 

„În scurt timp Republica Populară Ucraineană a cedat Kievul sub presiunea bolșevicilor, o bună parte din teritoriile Galiției au fost ocupate de trupele poloneze, Bucovina de Nord de români, iar Transcarpatia i-a revenit Cehoslovaciei”, a declarat președintele ucrainean cu referire la evenimentele istorice din 1918-1919.

Mai jos vă prezentăm discursul integral al președintelui ucrainean:

„În urma cu 101 ani a avut loc una dintre cele mai semnificative evenimente din istoria Ucrainei. Visele pentru care au trăit și au murit cei mai buni fii ai Ucrainei, pentru o țară independenta si unită. Acesta este un citat din actul „Sluca” care anunță unificarea într-un singur stat independent si a fost proclamat într-un mod solemn de către liderii UNR si ZUNR la 22 ianuarie 1919 în Piața Sofia din Kiev.

În sfârșit s-a ivit șansa de a crea o țară independenta și unită. Ambițiile politicienilor de atunci i-au împiedicat să atingă adevărată unitate de stat.

Unitatea nu stă în cuvinte, ci în fapte. Nu după mult timp Republica Populară Ucraineană a cedat Kievul sub presiunea bolșevicilor, o bună parte din teritoriile Galiției au fost ocupate de trupele poloneze, Bucovina de Nord de români, iar Transcarpatia i-a revenit Cehoslovaciei.

Au trecut mai mult de 100 de ani. Am tras concluziile din această istorie? Ne învață un principiu simplu, dar vital pentru Ucraina. Doar împreună suntem puternici. După cum arată felicitările de Anul Nou, tema unității este deviza fiecărui ucrainean.

De ce suntem atât de diferiți? Vom putea sa ne îndreptăm către un viitor fără a ne contrazice in ceea ce privește trecutul?

În lumea de azi simțul națiunii apare nu doar datorită tradițiilor comune, a culturii și a religiei.

Există încă multe valori. Sunt acceptate in fiecare colț al Ucrainei. Sunt valori cu care toți ucrainenii se pot identifica în fiecare colț al planetei.

Educația și toleranța sunt alte valori. Valorile libertății și a democrației, dorința de a fi înstărit si bogat. Valorile respectării legilor și a respectului reciproc.

Sunt ucrainean pentru ca trăiesc după legile statului. Întotdeauna sunt gata să-mi apar pământul natal.

Sunt ucrainean pentru ca sunt  un cetățean responsabil, plătesc impozite , nu merg pe roșu, parchez corect și nu merg niciodată băut la volan.

Îmi pasa de mediul înconjurător și învăț să gândesc critic.

Sunt ucrainean și suntem cei mai buni in sport, știința și IT.

Am un stil de viață sănătos și studiez limbile străine.

Susțin egalitatea de șanse atât pentru femei cât și pentru bărbați.

Respect legile tuturor minorităților naționale și ale religiilor. Acest discurs poate fi continuat.

Aceste lucruri trebuie făcute de fiecare ucrainean si apoi ucrainenii pot deveni cei dintâi.

Dar asta este un vis. Dar un vis împărtășit a fost întotdeauna un motor pentru noi.

Dragi ucraineni pentru a fi puternici trebuie să fim uniți. Să ținem minte aceste cuvinte.

Sărbători fericite cu ocazia Zilei Unității Ucrainei”.

Amintim că la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a proclamat Unirea cu Regatul României, care a fost recunoscută de învingătorii din Primul Război Mondial prin tratatul de la Saint Germain, semnat la 10 septembrie 1919.

Înfrângerea şi apoi dezmembrarea Austro-Ungariei a făcut ca negocierile de la Paris privind confirmarea proclamaţiei de Unire din 28 noiembrie 1918 să nu întâmpine dificultăţi majore. România a prezentat nu numai argumente istorice – Bucovina a fost smulsă ilegal Moldovei în 1775 de către Turcia şi oferită Austriei, ci şi argumente militare şi strategice, contra ameninţării bolşevice.

În interbelic, „Ţara Fagilor”, traducerea vechiului nume slavon al provinciei, şi-a continuat înflorirea culturală şi economică din La Belle Epoque.

Totuși, Bucovina istorică nu se mai află integral în graniţele României. Jumătatea nordică a fost pierdută în urma Pactului Ribbentrop-Molotov prin care Stalin şi Hitler şi-au împărţit teritorii în Estul Europei. Ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940 a vizat atât Basarabia, cât şi Bucovina de Nord.

sursa: InfoPrut