„Va veni un moment în care n-o să mai spui ‘Mă spionează prin telefon’. Va fi ‘Telefonul meu mă spionează’.” – Philip K.***
Pilula roșie sau pilula albastră? Tu decizi.
Două decenii după iconicul film al fraților Wachowski Matricea (The Matrix), care ne-a introdus în lumea futuristică în care oamenii există într-o realitate virtuală simulată pe computer, sub conducerea unor roboți autoritari, o lume unde alegerea între o stare onirică indusă sau înfruntarea unei realități aspre, dificile se reduce la alegerea între o pilulă albastră și una roșie – stăm pe marginea prăpastiei unei matrice dominată de tehnologie creată chiar de noi.
Trăim preludiul la The Matrix cu fiecare zi care trece, căzând tot mai mult sub vraja comunităților virtuale animate de tehnologie, gestionate de mașini inteligente angajate pe drumul către înlocuirea și dominarea fiecărui aspect al vieții noastre.
SF-ul a devenit fapt. (…)
[La fel ca și Neo din filmul The Matrix] Cei mai mulți dintre noi optează pentru pilula roșie. În cazul nostru, pilula roșie – un tichet doar dus către o viață într-un lagăr de concentrare electronic – a fost glazurată cu zahăr pentru a-i ascunde gustul amar și ne-a fost vândută în numele oportunității și livrată pe calea unui Internet rapid ca fulgerul, a unui telefon cu semnal care nu cade niciodată, a unor termostate care ne păstrează mereu temperatura perfectă fără să fie nevoie să ridicăm un deget, sau pe aceea unei distracții (entertainment) transmisă simultan către televizoarele, tabletele și telefoanele noastre.
Aceste tehnologii care au fost create pentru a ne face viața mai ușoară au sfârșit prin a ne înrobi.
Privește în jurul tău. Oriunde întorci privirea oamenii sunt atât de dependenți de dispozitivele lor conectate la internet – telefoane inteligente, tablete, computere, televizoare – că se pot scufunda cu orele într-o lume virtuală în care conexiunea interumană este filtrată prin mediul tehnologiei.
Asta nu este libertate. Nici măcar progres.
Este tiranie tehnologică, este control exercitat cu pumn de fier prin intermediul giganților corporatiști precum Google și Facebook, al agențiilor de spionaj guvernamental precum NSA (Agenția Națională de Securitate din SUA, n.tr.).
Trăim într-o lume virtuală atent fabricată pentru a imita o guvernare reprezentativă, deși în realitate suntem doar puțin mai mult decât sclavi ai unui regim autoritar, cu ale sale supraveghere constantă, spectacole mediatice artificiale, procese judiciare secrete, justiție pe dos și represiune violentă a disidenței.
Într-atât suntem de mistuiți de aservirea noastră față de tehnologia de ultimă oră încât abia de ne mai gândim la consecințele și ramificațiile nebănuite ale năpustirii noastre cu capul înainte într-o lume în care abjecta dependență de gadget-uri conectate la internet ne momește spre un viitor în care libertatea este doar o iluzie.
Și nu doar libertatea atârnă în balanță: umanitatea însăși este miza.
În timp ce oamenii sunt ocupați cu selfie-uri, Google este ocupat cu parteneriate cu NSA[Agenția națională de securitate din SUA, n.tr.], Pentagon și alte agenții guvernamentale pentru a dezvolta o „nouă specie umană”.
Google – o rețea neurală care aproximează un creier global – fuzionează cu mintea umană într-un fenomen care poartă numele de „singularitate”. Google va ști răspunsul la întrebarea ta înainte să o pui, spune cercetătorul trans-umanist Ray Kurzweil. „Va fi citit fiecare email pe care l-ai scris vreodată, fiecare document, fiecare gând ascuns pe care l-ai tastat în caseta de căutare. Te va cunoaște mai bine decât partenerul tău intim. Poate chiar mai bine decât tine.”
Aici e cheia: și NSA și celelalte agenții guvernamentale te vor cunoaște, și ele, mai bine decât te cunoști tu însuți. Așa cum a spus William Binney, unul dintre cei mai importanți „ciripitori” ieșiți din sânul NSA, „Scopul ultim al NSA este controlul total al populației.”
Ajungem și la zorii Erei Internetului Lucrurilor, în care „lucruri” conectate la internet îți vor monitoriza casa, sănătatea și obiceiurile pentru a-ți menține viața sub un control care îți va aduce o relativă lipsă a grijilor curente.
Cuvântul-cheie aici este control.
În viitorul nu prea îndepărtat, „cam orice dispozitive ai avea – chiar și produse precum scaunele, în care nu te-ai aștepta să găsești tehnologie – vor fi interconectate.”
Până în 2020, vor fi cam 152 de milioane de mașini conectate la internet și 100 de milioane de lămpi electrice conectate la internet. Până în 2021, se estimează că 240 de milioane de dispozitive portabile precum ceasurile vor avea acces la datele din telefoanele mobile ale utilizatorilor. În 2022 vor exista 1,1 miliarde de contoare inteligente instalate în locuințe, raportând în timp real consumul companiilor de utilități și altor părți interesate.
Această „industrie conectată” – estimată la mai mult de 14 trilioane de dolari SUA în 2020 – va aduce transformări majore în societate, la paritate cu Revoluția Industrială, un alt moment de cotitură în tehnologie și cultură.
Între mașinile fără șofer, volan și pedale și pastilele inteligente înglobate în cip-urile de computer, în senzori, camere și roboți, vom depăși imaginația autorilor SF precum Philip K.*** și Isaac Asimov. (Apropo, nu există „mașină fără șofer”. Cineva sau ceva o conduce – și nu vei fi tu acela.)
Scopul acestor dispozitive interconectate este „să îți facă locuința mai conștientă și atentă.” De exemplu, mașina ta poate semnaliza acasă că ești pe drum, iar cafetiera, grijulie că ai avut o noapte nedormită așa cum îi spun senzorii, o să îți facă o cafea mai tare.
Gadget-urile conectate la internet, precum becurile inteligente pot descuraja spărgătorii făcând casa să arate ca și cum ar fi cineva înăuntru, termostatele inteligente vor regla temperatura după activitățile pe care le faci iar soneriile inteligente te pot anunța cine e la ușă fără să mai fie nevoie să te ridici de pe canapea.
NEST, achiziția de 3 miliarde de dolari a Google, a fost în avangarda industriei conectivității cu electrocasnice deștepte precum încuietoarea care îi spune termostatului cine a venit acasă, ce temperatură preferă acestă persoană dar și când casa este goală; un sistem telefonic care interacționează cu alte dispozitive ca să învețe când vii și când pleci și să te alerteze automat dacă copiii nu ajung acasă la ora obișnuită; un sistem de monitorizare a somnului care știe când adormi, când te trezești și păstrează zgomotele și temperatura la un nivel care să nu îți perturbe odihna.
Și nu doar locuințele noastre sunt reorganizate și reimaginate în această eră a conectivității: ci locurile noastre de muncă, sistemul de sănătate, guvernul și chiar corpurile noastre sunt cuplate la o matrice asupra căreia nu avem control cu adevărat.
Mai mult, dată fiind viteza și traiectoria cu care aceste tehnologii se dezvoltă, nu va dura mult până ce aceste dispozitive să opereze complet independent de creatorii lor umani – ceea ce naște noi motive de preocupare.
Expertul în tehnologie Nicholas Carr notează: „Imediat ce permiți roboților sau programelor software să acționeze liber, vor da peste situații etic complexe și vor fi puși să facă alegeri dificile care nu pot fi rezolvate prin modele statistice. Asta va fi adevărat atât pentru mașini fără șofer, pentru drone autonome, pentru roboții de luptă așa cum este deja adevărat, la o scară mai mică, în cazul aspiratoarelor și mașinilor de tuns iarba care acționează automat.”
Așa cum acum aspiratorul robotic Roomba „nu face nicio distincție între un ghemotoc de scame și o insectă,” dronele militare vor fi incapabile să distingă între un infractor care fuge și cineva care pur și simplu face jogging pe stradă.
Cum ai putea să te aperi contra unui polițist-robot – așa cum există deja androidul Atlas dezvoltat de Pentagon – care a fost programat să răspundă cu violență oricărei amenințări percepute?
Din păcate, în cursa noastră spre viitor, nu am luat în considerare ce ar putea însemna acestă dependență de tehnologie pentru umanitatea noastră, ca să nu mai spunem de libertăți.
Microcipurile înghițibile sau implantabile sunt un bun exemplu de cât suntem de nepregătiți, moral sau altfel, suntem pentru a naviga prin acest teren minat. Lăudate ca revoluționare pentru abilitatea lor de a accesa, analiza și manipula organismul uman din interior, aceste pastile inteligente îți pot reaminti când să îți iei medicamentele, când să-ți faci analizele pentru cancer sau chiar îi pot trimite medicului tău o alertă că ești în pragul unui atac de cord.
Desigur, tehnologia poate salva vieți, dar asta e tot ce trebuie să știm despre ea? Cunoaștem implicațiile cedării către guvern și partenerii săi a accesului la asemenea programe intruzive? De exemplu, se întreabă reporterul Ariana Eunjung Cha, „Cum vor putea fi asigurați pacienții că tehnologia pe care o folosesc nu îi va obliga să primească un tratament pe care nu îl doresc de fapt? Ceea ce a pornit ca un experiment voluntar poate fi transformat într-un program obligatoriu de identificare prin care guvernul erodează libertăile cvile?”
Să o abordez și altfel.
Dacă ați fost șocați de revelațiile lui Edward Snowden despre modul în care agenții NSA au folosit supravegherea pentru a spiona convorbirile telefonice ale cetățenilor americani, emailurile și sms-urile lor, vă puteți imagina ce ar putea face un guvern fără scrupule având acces la mașina, locuința și medicația voastre conectate la internet?
Toate aceste gadget-uri pe care trebuie să le avem (Forbes le denumește „conductele de date către procesele noastre corporale”) – ceasurile inteligente care monitorizează presiunea sangvină și telefoanele care ne permit să plătim cumpărăturile cu amprentele digitale și oculare – ne pregătesc pentru o „minunată lume nouă” în care nu te poți ascunde și de care nu poți fugi.
Imaginați-vă ce poate face o echipă SWAT cu abilitatea de a accede, monitoriza și controla locuința ta inter-conectată: te poate închide înăuntru, poate stinge luminile sau activa alarmele etc.
În definitiv, cui îi pasă dacă guvernul te urmărește prin intermediul GPS-ului câtă vreme dispozitivul te ajută să alegi ruta cea mai rapidă de la A la B? Cui îi pasă că NSA ascultă telefoanele și descarcă emailurile câtă vreme telefonul tău mai sună iar internetul e iute ca fulgerul? Cui îi pasă că guvernul poate monitoriza locuințele și controla electrocasnicele sau lumina, câtă vreme și tu le poți controla – doar cu un deget?
E greu să apreciezi cu adevărat amenințarea intangibilă pe care supravegherea electronică de către un guvernul tehnologizat o pune, dacă o compari cu amenințarea foarte palpabilă a unor forțe polițienești sau SWAT (trupe speciale, n.tr.) care împușcă cetățeni neînarmați.
Cu toate acestea, ambele pericole sunt la fel de letale pentru libertățile noastre dacă sunt lăsate neverificate.
În fiecare zi, americanul de rând este spionat, monitorizat, supravegheat în practic fiecare fel posibil de urechile și ochii corporațiilor și guvernului. Practic nu există nicio formă de comunicare digitală pe care guvernul să nu o poată monitoriza: telefoane, emailuri, sms-uri, postări pe medica sociale, chat-uri video etc – toate sunt accessibile, urmăribile și descărcabile.
Guvernul și partenerii săi corporatiști de infracțiuni au ocolit de atâtea ori al Patrulea Amendament (al Constituției SUA, referitor la protecția cetățeanului contra abuzurilor forțelor de ordine, n.tr.) că protecția oferită de Constituție contra perchezițiilor fără mandat și a confiscărilor e de mult inutilă și irelevantă.
Suntem acum în ultimul stadiu al tranziției de la statul polițienesc la statul supravegherii.
Cu Poliția deja transformată într-o extensie a Armatei, ministerele de Interne, Justiție și FBI-ul sunt pe cale de a face din ofițerii de poliție un soi de tehno-războinici, dotați cu scanere pentru iris, scanere corporale, radare termale, programe de recunoaștere facială, cititoare automate de plăcuțe de înmatriculare, dispozitive pentru urmărire mobilă Stingray și câte și mai câte.
Adăugați centrele și rețelele de supraveghere municipale, norii (cloud) pentru date digitale găzduiți convenabil de Amazon și Microsoft, dronele echipayte cu camere termale și baze de date biometrice și veți avea tabloul complet al unei lumi în care „intim” e un cuvânt rezervat pentru agențiile guvernamentale.
Cu alte cuvinte, statul supravegherii care a luat ființă odată cu atacurile de la 11 Septembrie este viu și nevătămat și face intimitatea vieții private praf în America. Convinși să-și predea libertatea pentru o promisiune fantomatică a siguranței, americanii sunt ază prizonieri într-o cușcă virtuală de camere, fire, senzori și ochi ageri.
Cam fiecare ramură a guvernului – de la Poștă la Trezorerie – are acum propriul sector de supraveghere, autorizat să spioneze poporul american.
Și asta abia dacă zgârie puțin la suprafața complicității sectorului corporatist, care cumpără și vinde oamenii de la leagăn la groapă. Facebook, Amazon și Google sunt printre competitorii cei mai apropiați ai guvernului în supravegherea americanilor, monitorizarea corespondenței, contabilizarea cumpărăturilor și exploatarea postărilor din media sociale.
„Puțini consumatori înțeleg ce date sunt comunicate, cu cine și cum sunt utilizate acestea”,relatează Los Angeles Times. „Cei mai mulți americani emit un flux de noxe digitale personale – ce caută, ce cumpără, cu cine comunică, unde se află – capturat și exploatat într-o manieră foarte puțin reglementată.”
Și nu doar ceea ce spunem, facem și cumpărăm este urmărit. Suntem supravegheați până la nivelul genelor, mulțumită unei combinații potente de software și colecții de date care ne scanează biometria – fața, vocea, irisul, amprenta genetică și postura în timpul mersului – le rulează în programe de computer care pot analiza datele în identificatori unici și apoi le oferă guvernului și aliaților săi corporativi.
Spre exemplu, imaginează-ți ce ar putea face NSA (și ce face deja) cu tehnologia amprentei vocale, azi la fel de facilă ca o amprentă a unui deget. Descrisă ca „următoarea linie de front în bătălia supravegherii publice”, colectarea de amprente vocale este deja o industrie în expansiune în aceeași măsură pentru guverne și corporații. După cum relatează The Guardian, „biometria vocală poate fi utilizată pentru a localiza individul. Deja se discută despre plasarea de senzori vocali în spații publice și… senzori multipli pot fi triangulați pentru a identifica persoana și a specifica locația ei cu precizie.”
NSA este abia o mică parte a guvernului-fantomă permanentizat, compus din birocrați nealeși care și potrivesc pasul cu cel al corporațiilor care conduc de fapt Washington DC, iar împreună lucrează pentru a ne ține sub supraveghere și control. De exemplu, Google lucrează în mod deschis cu NSA, Amazon a construit o bază de date inteligentă pentru CIA, iar industria de telecomunicații face profit de pe urma spionării noastre, în beneficiul guvernului.
Cu alte cuvinte, America corporatistă face un profit gras din sprijinirea guvernelor în efortul acestora de a supraveghea viața privată.
Control – iată cuvântul-cheie aici.
Controlul total asupra vieților cetățenilor, mergând până la controlul gândurilor, este obiectivul oricărui regim totalitar.
George Orwell a înțeles-o. Capodopera sa, 1984, portretizează o societate a controlului global în care oamenii nu au permisiunea nici măcar să gândească în contradicție cu statul corporativ. Nu există libertate personală, iar tehnologia avansată a devenit forța din spatele unei societăți conduse de supraveghere. Camere și spioni sunt peste tot. Oamenii sunt subiecți pentru Poliția Gândirii, care se ocupă de oricine e vinovat de crimăgândit. Guvernul, sau Partidul, este condus de Fratele cel Mare, care apare peste tot în postere împreună cu expresia „Fratele cel mare te privește.”
Nu vă lăsați păcăliți: Internetul lucrurilor este Fratele cel Mare, sub o deghizare mai atractivă.
Mai există și cei care insistă că nu au nimic de ascuns și nimic de temut pentru că nu au făcut nimic rău. Acelor câțiva naivi, siguri în iluziile lor, le transmit acest avertisment: pericolul pe care îl reprezintă Statul polițienesc ni se aplică în mod egal tuturor, că respectăm legea sau nu.
În această eră cu prea multe legi, prea multe închisori, prea mulți spioni guvernamentali și prea multe corporații lacome de bani făcuți rapid pe spinarea plătitorului de taxe american, nu există nici spațiu de siguranță și nici alibi imbatabil.
Suntem cu toții vinovați de o formă sau alta de transgresiune. Și, în cele din urmă, așa cum am scris în cartea mea „Frontul America: Războiul împotriva poporului american” (Battlefield America: The War on the American People), vom suferi cu toții consecințele lagărului de concentrare electronic care ne înconjoară.
Traducere și adaptare după Rutherford Institute
sursa: Cultura Vieții