…Naționaliștii români îşi exprimă recunoştinţa faţă de marele român Mihail Kogălniceanu, cel care pe 9 mai 1877 proclama independenţa de stat a României în Adunarea Deputaţilor, şi faţă de cei peste 10.000 de eroi ai Armatei Române care au făcut sacrificiul suprem pentru atingerea acestui ideal naţional.
Tuturor acestor eroi, unii fără morminte şi cruci la căpătâi, le aprindem în suflete candela recunoştinţei. Avem convingerea că fără 9 mai 1877 nu ar fi fost posibil 1 decembrie 1918, că fără o Românie mică dar independentă, nu ar fi fost posibilă România Mare de mai târziu. Că fără victoriile de pe câmpurile de luptă de la Plevna, Griviţa, Opanez, Smârdan şi Vidin nu ar fi fost posibilă unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Patria Mamă.
Membrii și simpatizanții Noii Drepte, care de peste 20 de ani apară identitatea, demnitatea și suveranitatea națională, semnalează cu îngrijorare faptul că autorităţile centrale și locale s-au obişnuit să aniverseze în fiecare an pe 9 mai „Ziua Europei” sau „Ziua victoriei împotriva fascismului”, ”uitând” de … – Ziua Independenţei României cucerită cu preţul atâtor jertfe în Războiul de Independenţă din anii 1877-1878. Observăm deci cum an de an această zi excepţională din istoria noastră a românilor, este maculată de Ziua Europei, sărbătorită la aceeaşi dată. Vedem cum Guvernul dar și primari de municipii din România alocă sume exorbitante pentru sărbătorirea Zilei Europei şi niciun leu pentru Ziua Independenţei noastre naţionale! Vedem cum mulţi români pe bună dreptate nici nu mai înţeleg ce sărbătorim pe 9 mai: Ziua Independenţei sau Ziua Europei? Sau poate Ziua Victoriei? Dar care victorie şi cu ce pierderi teritoriale? Căci pentru români şi România „victoria împotriva fascismului” a însemnat în fapt pierderea unei treimi din teritoriul naţional şi începutul a 50 de ani de tiranie comunistă. În 1945, pe 9 mai, după patru ani de război şi 700.000 de vieţi pierdute, României nu i s-a recunoscut statutul de ţară cobeligerantă, ci de ţară învinsă. Trupele sovietice au staţionat pe teritoriul României până în 1958, Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa rămânând captive în componenţa URSS. Începând cu luna mai a anului 1945 încep primele procese ale „Tribunalului Poporului”, epurări şi deportări, internări în lagăre de deţinuţi politici, se instituie cenzura, se proclamă Republica Populară şi se trece la naţionalizarea întreprinderilor, la colectivizarea forţată a agriculturii şi dictatura partidului unic comunist.
Constatăm deci semnificaţia profund nefastă a acestei „zile a victoriei” care pentru România a adus o robie de peste patru decenii. Este momentul să ne întrebăm: victoria cui o sărbătorim pe 9 mai 1945? Evident, noi românii nu avem niciun motiv de sărbătoare şi acest circ grotesc pus în operă de unii edili cu spectacole şi concerte costisitoare trebuie să înceteze. „Ziua Victoriei” a reprezentat pentru noi românii căderea în robia comunistă, deportarea a sute de mii de basarabeni şi bucovineni în pustiurile Siberiei, ocuparea României de către sovietici, cu tot cortegiul de violuri, crime şi jafuri. La 9 mai 1945, România era o ţară ocupată de către trupe străine şi i se impunea “manu militari” un regim comunist, care a distrus elitele, tradiţiile şi fiinţa spirituală a Naţiunii, iar despăgubirile de război pretinse de ruşi au fost colosale.
Această încercare de ştergere din mentalul românilor a … Independenţei de stat a României nu este însă întâmplătoare dacă analizăm acţiunile iresponsabile şi anti-naţionale ale clasei noastre politice, care din 2007 a aderat, în mare parte, la proiectul anti-naţional denumit cu cinism „Statele Unite ale Europei”. Majoritatea președinților, miniștrilor și parlamentarii români din ultimele legislaturi, care au jurat cu mâna pe Biblie şi pe Constituţia României să apere „suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României”, au promovat în mod conștient și asumat o politică anti-naţională de cedare a suveranităţii în favoarea proiectului mamut Statele Unite ale Europei, unde guvernele şi parlamentele naţionale ar avea un rol politic minor, echivalent cu cel jucat de actualele consiliile judeţene iar Comisia Europeană ar avea supremaţie asupra guvernelor, unde europarlamentarii ar înlocui suveranitatea parlamentarilor naţionali iar liderii naţionali, care se reunesc în Consiliul European, ar fi reduşi la un rol consultativ, de Camera secundară.
În acest context decisiv pentru viitorul Statului şi Neamului Românesc, Partidul Noua Dreaptă condamnă scenariul anti-românesc prin care ţara noastră ar fi redusă la statutul de colonie periferică a unor utopice State Unite ale Europei şi îi asigură pe toţi românii că va continua lupta pentru o Românie Independentă şi Suverană şi pentru o Europă a Statelor naţionale independente! 10.000 de români s-au jertfit pentru ca urmaşii lor să trăiască într-o ţară liberă, nesupusă niciunei puteri străine. Iar noi, cei de astăzi, nu avem dreptul să anulăm sensul luptei lor şi victoria obţinută cu preţul sacrificiului suprem!
Naționaliștii români nu participă la campania pentru alegerile europene din 26 mai și resping ferm actuala Uniune Europeană hiper-birocratizată, condusă de comisari numiți și nu aleși în mod democratic, care strivește suveranitatea statelor și apără interesele corporațiilor. Această Uniune Europeană nu trebuie confundată cu adevarata Europă: a patriilor și națiunilor multi milenare, care au marcat cultura și istoria întregii umanități și care au capacitatea să o facă în continuare!
Naționaliștii români reuniți în Partidul Noua Dreaptă le atrag atenția liderilor UE prezenți astăzi la summit-ul de la Sibiu că Articolul 1 din Constituţia României este încă în vigoare şi prevede negru pe alb că „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
Tuturor acestor eurocrați le spunem astăzi răspicat: EUROPA NOASTRĂ NU ESTE UNIUNEA VOASTRĂ!
Av. Tudor Ionescu
Preşedintele Partidului Noua Dreaptă