Imigrația pumnului în gură! Strategia naţională privind imigraţia pe 2019-2022
Miercuri 27 martie 2019 la aniversarea a 101 ani de la unirea Basarabiei cu patria Mamă, Ministerul de Interne a organizat o dezbatere privind “Strategiei naţionale privind imigraţia“. Iniţiativa dezbaterii a aparţinut organizaţiilor pro-imigrationiste, precum: Asociaţia Serviciul Iezuiţilor pentru Refugiaţi din România , Crucea Roşie , Consiliul Naţional Roman pentru Refugiati (CNRR).
Mai multe ong-uri aparţinând societăţii civile au fost prezente la dezbatere. Toţi vorbitori printre care amintim Asociaţiile: Noua Dreapta, Frăţia Ortodoxă, Asociaţia Părinţiilor, Asociaţia Civică Dreptatea, au cerut în mare schimbarea strategiei. Strategia proclamă că imigraţia „nu este o problemă care trebuie rezolvată” ci „un proces care trebuie gestionat„ se impune ideea ca UE ar fi decis şi noi trebuie să implementăm.
Ministerul a întins o capcană:
Capcană pe care patrioţii au reuşit instinctiv şi neorganizat să o evite a fost >recunoaşterea strategiei şi aducerea unor mici „îmbunătățiri”<. Reprezentanţii ministerului şi-au pierdut cumpătul de mai multe ori somând vorbitorii să „propună îmbunătăţiri”. Vorbitorii au atras atenţia că strămutărea unui număr neprecizat de „refugiaţi” şi colonizarea lor printr-o aşa zisa „integrare” contravine constituţiei. Alţi vorbitori au subliniat că Uniunea Europeană nu a impus şi nici nu poate impune cote de refugiaţi.
Ministerul Afacerilor Interne transmite un mesaj extrem de neplăcut, anume ca domniile lor nu au de ce să respecte supremaţia Constituţiei. Articolul 3 punctul 4 şi respectiv Articolul 11 punctul 3 sunt extrem de clare nu este nimic de adăugat.
Teritoriul ARTICOLUL 3
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
Dreptul internaţional şi dreptul intern ARTICOLUL 11
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.
Purtătorii de cuvânt ai ministerului şi-au pierdut cumpătul şi au suspendat dezbaterile după ce nici unul din vorbitori nu a vrut să recunoască strategia. În fapt ministerul a pus cca 10 ong-uri în faţa faptului împlinit cu o „strategie naţionale privind imigraţia” pe masa care acceptă obligativitatea şi nu menţionează nici un număr maxim de refugiaţi, dar în schimb introduce conceptul la integrare a foştilor refugiaţi. Ideea a fost ca ong-uri prezente să legitimeze strategia eventual venind cu mici modificării. Patrioţii s-au prins de aceasta manevră si apus accentul pe neconstituţionalitate si ambiguitatea strategiei care lasă loc la numeroase interpretări ulterioare. S-a cerut reluarea redactării strategiei cu implicare civica si respectarea Constituției.
Adjunctul inspectorului general pentru Imigrări, Emil Niculescu, a precizat pentru Agerpres:
“Strategia Naţională Privind Imigraţia stabileşte şase obiective strategice generale, care sunt detaliate prin obiective specifice şi acţiuni.”
Primul obiectiv
strategic general se referă la dezvoltarea unor canale de migraţie legală, în detrimentul imigraţiei ilegale prin conştientizarea străinilor sau potenţialilor imigranţi de beneficiile care pot apărea urmare a unei migraţii legale şi neutilizarea reţelelor sau a facilitatorilor pentru a pătrunde pe teritoriul României în mod ilegal.
Un al doilea obiectiv
se referă la combaterea şi prevenirea şederii ilegale a străinilor pe teritoriul naţional, concomitent cu prevenirea şi combaterea muncii la negru a acestei categorii de persoane”,
Al treilea obiectiv
“se referă la îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României, fie pe cale forţată, în situaţia în care aceştia nu aleg să se repatrieze voluntar sau să se înscrie într-unul dintre programele de repatriere voluntară umanitară asistată, dar şi încurajarea şi prezentarea beneficiilor în scopul unei părăsiri a teritoriului României în mod voluntar”
Al patrulea obiectiv
“se referă la dezvoltarea sistemului naţional de azil, în scopul eficientizării şi asigurării conformităţii cu standardele europene şi internaţionale aplicabile.”
Al cincilea obiectiv
“este legat de domeniul azilului, se referă la o participare activă a României la eforturile comunităţii internaţionale şi a statelor membre ale Uniunii Europene la procesul de relocare extra-UE şi integrarea socială a cetăţenilor statelor terţe aflaţi sau care primesc un drept de şedere pe teritoriul României. Ultimul obiectiv se referă la asigurarea resurselor sau altor activităţi de suport necesare implementării politicilor în domeniul migraţiei, azilului şi integrării”
Ultimul Obiectiv
“De asemenea, se are în vedere atragerea studenţilor proveniţi din state terţe care şi-au finalizat studiile în România să rămână şi să se angajeze în România. De asemenea, stabilirea unor facilităţi pentru străinii din state terţe care doresc să realizeze investiţii pe teritoriul României poate avea un efect benefic asupra mediului de afaceri din ţara noastră.
Se are în vedere facilitarea integrării locale a cetăţenilor din state terţe care au obţinut o formă de protecţie pe teritoriul României sau care au un drept de şedere temporară sau pe termen lung ca o soluţie durabilă la situaţia cu care aceştia se confruntă”
sursa: Razboiul Informational