Mai multe asociaţii ale elevilor din ţară ripostează faţă de afirmaţiile recente ale elevului Petru Apostoaia, de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, potrivit căruia CNE ar fi cea mai reprezentativă entitate a elevilor la nivel naţional.„Nu există niciun temei legal pentru ca elevii reuniți la Focșani să aibă cea mai mare reprezentativitate, așa cum s-a invocat.” (Asociaţia Elevilor Bacău)
Irina NASTASIU
Afirmaţiile recente ale elevului Petru Apostoaia, de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, preşedinte al Consiliului Național al Elevilor (CNE), au stârnit diverse reacţii în presa din ţară. După cum informează portalul de ştiri Activenews, citând VranceaMedia, la Adunarea Generală a CNE, ce a avut loc în perioada 1 – 4 februarie la Focșani, Petru Apostoaia a afirmat, cu de la sine putere, că organizaţia pe care o conduce este cea mai reprezentativă entitate a elevilor la nivel național: „Ne asumăm reprezentativitatea tuturor elevilor din România, a celor peste 2,8 milioane de persoane.”
Afirmaţia este cu atât mai surprinzătoare, cu cât în România există în multe județe asociații ale elevilor care au personalitate juridică, lucru care lipsește consiliilor elevilor. Astfel, în replică, reprezentanţi ai altor asociaţii ale elevilor din ţară au subliniat că CNE nu poate fi un for reprezentativ la nivel naţional, neavând statut juridic: „Nu există niciun temei legal pentru ca elevii reuniți la Focșani să aibă cea mai mare reprezentativitate, așa cum s-a invocat. Nici măcar nu au personalitate juridică. Este doar o structură căreia Ministerul îi achită masa și cazarea, condiții în care ne întrebăm câtă independenţă poate avea față de cei care guvernează”, a precizat un elev din cadrul Asociației Elevilor din Bacău, pentru sursa citată.
De asemenea, Asociația Elevilor din Suceava a precizat că „ia act cu îngrijorare de susținerea fără temei legal că ar exista o reprezentativitate exclusivă a elevilor de către structurile numite consilii judeţene ale elevilor”, în timp ce Asociaţia Elevilor din judeţul Cluj consideră că aceste consilii că sunt „simple structuri care nu reprezintă pe toți elevii români”.
Educaţie sexuală, da, geografie şi istorie, nu!
Invocând criteriul reprezentativităţii, elevul Petru Apostoaia a anunțat că organizația sa susține introducerea educației sexuale în școli: „Susținem educația sexuală… Nu susținem acele declarații care susțin că educația sexuală denaturează generații”, a spus Apostoaia. Ne întrebăm, ce fel de generaţii se vor forma în urma frecventării de către elevi a cursurilor de educaţie sexuală solicitate, la sfârşitul anului 2018, de către Consiliul Elevilor din Timiş (iniţiativă salutată, de altfel, de CNE), după modelul „Sexul vs. Barza”? Pentru cititorii neavizaţi, acest program şoca, anii trecuţi, opinia publică din România prin conţinuturile prezentate elevilor, conţinuturi care promovau promiscuitatea sexuală, homosexualitatea, încurajând pornografia și libertinajul, susținând lipsa de implicații morale ale actului intim, negând consecințele avortului și îndreptându-se contra autorității parentale. Iată doar un scurt fragment din acest program, recomandat elevilor: „Felul în care actorii şi actriţele din filmele porno reacţionează în timp ce fac sex nu e adevărat, ci este, de multe ori, exagerat. …Ceea ce în filmele porno pare a fi absolut normal nu e mereu aşa în viaţa reală: sexul anal e în realitate mai puţin popular decât în filmele porno.”
În timp ce educaţia sexuală este agreată de CNE, problema reducerii orelor de Istorie şi Geografie nu pare să constituie o problemă pentru președintele Consiliului Elevilor: „Noi nu privim acest aspect ca fiind cel mai important”, spune acesta.
Potrivit VranceaMedia, evenimentul de la Focșani a fost organizat de Consiliul Județean al Elevilor Vrancea, cel care s-a implicat și în organizarea evenimentului din 24 februarie 2018, de la Hotel Unirea, unde un transgender a dezbătut cu elevii participanți informaţii despre orientarea sexuală şi ideologia de gen (gender), ideologie care nu are avizul Ministerului Educației Naționale pentru a fi prezentată elevilor minori.
Nu ştim în ce măsură elevii din România sunt de acord cu deciziile CNE. Se pare, însă, că entitatea numită Consiliul Naţional al Elevilor uită că, potrivit legii, factorii decidenţi în ceea ce priveşte copiii minori sunt părinţii. Astfel, articolul 29, 6 din Constituţia României prevede că „părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror responsabilitate le revine”, în timp ce art. 48, 1 aminteşte despre „îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, drept şi îndatorire reluate şi de către Noul Cod Civil. Din acest punct de vedere, orice părinte poate alege să nu-și implice copilul minor în activități pe care le consideră contrare principiilor morale. Până una-alta, părinţii sunt cei care ţin în mână frâiele educaţiei, iar viitoarele generaţii ale României depind de implicarea noastră, a tuturor, în deciziile care îi privesc direct pe copiii noştri.
CNE nu are personalitate juridica si nici reprezentativitate nationala. Pretinde ca face educatie sexuala, dar, de fapt, se ocupa cu… educatia homosexuala. Daca s-ar ocupa cu adevarat de educatia sexuala a elevilor atunci ar trebui sa aduca si conferentiari heterosexuali care sa combata ”binefacerile” homosexualitatii. Audiatur et altera pars! Recomand copiilor interesati de problemele sexualitatii… libertine sa citeasca studiul stiintific FATA NEVAZUTA A HOMOSEXUALITATII, de biofizicianul si dr. in bioetica Virgiliu Gheorghe si dr.Andrei Dîrlău, editura Christiana Bucuresti, 2014.
Niciodata nu am inteles de ce astia nu sunt bagati ptr corupere de minori daca nu si pti abuz in serviciu.