După cum a devenit o tradiție deja, comemorarea a fost precedată de un pelerinaj în cadrul căruia cei mai mulți participanți au putut vizita pentru prima oară Fortul 13 Jilava, un muzeu al rezistenței, demnității și suferinței românești în anii negri ai dictaturii comuniste. Îmbucurător este faptul că mulți au ales să fie însoțiți de copii de diferite vârste, considerând că accesul la memorie și la învățămintele istoriei recente trebuie să existe inclusiv la vârste școlare.
Invitat special al acestei ediții a fost, și acum, dl Gheorghe Nichifor, pentru care vizita a marcat o tristă aniversare: exact în urmă cu 69 de ani, în 1949, era arestat și depus la Jilava, alături de alți 19 camarazi, elevi și eleve de liceu, împreună cu care organizaseră o structură clandestine de rezistență, numită Garda Națională, ținând în șah Securitatea luni de zile în care au împânzit cu manifeste Bucureștiul și alte orașe ale țării. Domnul Nichifor a trăit în infernul Jilavei timp de 8 luni, până la process, după care a trecut prin alte închisori politice. Domnia sa a evocat cu emoție intrarea pentru
Au fost vizitate țarcurile pentru plimbare, infirmeria cu celula memoriala Vladimir Ghika, secțiile celulare, Cazimca, Reduitul și turela.
În final, întreaga adunare s-a deplasat în exteriorul Fortului 13, în punctul înalt ce străjuiește Valea Piersicilor, deasupra zidului execuțiilor, în jurul crucii ce amintește de cei 13 parașutiști și susținători ail or
A vorbit Florin Dobrescu, secretarul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, care a evocat supremul sacrificiu asumat de cei care au renunțat de bunăvoie la bunăstarea traiului în Occident, acceptând să revină clandestin în România ocuptă de sovietici, pentru a aduce fraților o rază de speranță și a răspunde “Prezent!” acestei ultime tentative a vestului de eliberare a estului
European.
Participanții au purtat portretele celor executați sau morți în temnițe, care astfel au fost de față, așa cum, prin vocile celor de față au răspuns “Prezent!” atunci când s-a strigat apelul morților. Ecoul numelor lor răspundea straniu din văgăuna Văii Piersicilor și toți cei prezenți au urmărit, în timpul ceremoniei, apariția joasă a unui avion, precum și a unui stol de porumbei care s-au rotit îndelung deasupra adunării, fapt ce a generat emoție.
Fie ca amintirea lor să fie veșnică în sufletele românilor, iar exemplul sacrificiului lor să ne reamintească faptul că