Manifestarea este închinată împlinirii a 60 de ani de la arestarea membrilor organizației de rezistență anticomunistă Garda Tinereului Român, alcătuită din studenți. Unul dintre ultimii supraviețuitori ai organizației, condamnat atunci la 15 ani de detenție, dl OCTAV BJOZA, președintele AFDPR și subsecretar de stat pe problemele luptătorilor anticomuniști, va fi prezent la acest eveniment.
- Ora 17,30 – Simpozion memorial și vernisarea expoziției documentare cuprinzând documente din arhivele Securității cu privire la Garda Tineretului Român.
- Ora 18,30 – Teatru: MISLEA, CAMERA 4 – un spectacol regizat de Petru Ionescu, după un scenariu al Silviei Codreanu, ea însăși protagonista unui rol inspirat din personalitatea Aspaziei Oțel Petrescu. O piesă de teatru ce redă într-o autenticitate zguduitoare, drama femeilor din închisorile politice comuniste.
Intrarea este liberă.
Repere istorice: GARDA TINERETULUI ROMÂN
„Cine sîntem? Propunerea titulaturii de «Garda Tineretului Român» a fost acceptată imediat, fără nicio contrapropunere şi fără obiecţii. Cuvîntul «Gardă» pentru noi însemna a păzi, a proteja tradiţii, limbă, cultură şi demnitate românească. Nici astăzi, niciunul dintre noi nu îşi închipuie că s-ar fi putut numi altfel“, povesteşte Nicolae Vlad, fostul preşedinte al Gărzii Tineretului Român, în volumul coordonat de Octav Bjoza şi lansat ieri, la 50 de ani de la arestarea, „judecarea“ şi condamnarea celor 15 tineri braşoveni, în cadrul simpozionului „Garda Tineretului Român“.
Lupta prin cultură
În primăvara anului 1957, grupul de iniţiativă al Gărzii, formată în majoritate din liceeni şagunişti, avea deja un plan de acţiune, un statut, un mod de organizare, un mod de acţiune, plăteau o cotizaţie şi ţineau întîlniri conspirative. Aveau chiar şi o tiparniţă clandestină, cu care voiau să tipărească manifeste pe care să le pună în cutiile poştale ale braşovenilor. „Luptam împotriva comuniştilor prin cultură şi educaţie, deşi eram convinşi că vom ajunge şi în situaţia de a lupta cu arma“, spune Radu Şoroagă, condamnat la 20 de ani de muncă silnică, în ciuda accidentului care l-a lăsat fără o mînă şi cu o proteză la picior. Nu au mai apucat să-şi pună în aplicare planurile pentru că, pe 25 iunie 1958, toţi cei 15 membri, majoritatea deja admişi la facultăţi din Braşov, Bucureşti sau Iaşi, au fost arestaţi.
„Judecaţi“ dinainte de proces
„Judecata“ a venit abia în 10 octombrie 1958, după o serie de anchete, interogatorii, bătăi şi torturi. În ciuda lor, niciunul dintre membrii grupului nu au recunoscut ceea ce anchetatorii, în mod mincinos, voiau să obţină, adică acuzaţia de legionarism. Totuşi, „Lotul GDR“ a fost judecat exact ca o organizaţie de legionari. „Organizaţie militară cu caracter fascist“, „organizaşie subversivă şi criminală“, care „atenta la siguranţa naţională“, au fost cuvintele utilizate de procurorul Tiron, într-un rechizitoriu fulminant. Procesul s-a ţinut în actuala sală de plen a Consiliului Judeţean, fostul tribunal. După tipic, condamnările se ştiau deja, dar au fost comunicate „bandiţilor“ abia a doua zi, în penitenciarul Codlea, cînd cei cincisprezece s-au văzut pentru prima dată împreună, de la arestare. 121 de ani de muncă silnică şi unsprezece ani de închisoare corecţională au primit, în total, cei 15 tineri, iar după eliberarea din închisoare, zece ani de degradare civică şi confiscarea averilor. Nicolae Vlad a primit cea mai grea pedeapsă, cu munca silnică, 25 de ani. Cea mai „uşoară“ pedeapsă a fost de 15 ani. Pentru trei dintre membri s-a decis pedeapsa cu închisoarea corecţională. Astăzi, la 50 de ani de atunci, în sala 120 a Consiliului Judeţean, a fost dezvelită o placă comemorativă, chiar pe locul unde atunci era boxa acuzaţilor. Pe placa comemorativă sînt trecute numele celor 15 tineri de atunci, şi pedepsele lor. Acum, patru dintre ei nu mai sînt în viaţă, trei suferă de pareză dreapta şi grave tulburări de memorie, echilibru sau vorbire. Unul dintre cei 15 nici nu-şi mai recunoaşte foştii fraţi de suferinţă. Alţi doi au membrele amputate. De altfel, în judeţul Braşov au rămas în viaţă mai puţin de 100 de foşti deţinuţi politici. În ciuda legii care le dă dreptul la medicamente şi bilete de tratament gratuite, statul le dă de fapt cele mai ieftine medicamente autohtone, la care tot mai trebuie să plătească o parte din cost. Iar biletele de tratament se împart cîte unul la 20 de persoane.
Condamnări
• Nicolae Vlad – 25 de ani muncă silnică
• Adrian Gheţu – 20 de ani muncă silnică
• Horia Sabin Homănă – 20 de ani muncă silnică
• Paul Rene Caftangioglu – 20 de ani muncă silnică
• Radu Soroagă – 20 de ani muncă silnică
• Eugen Luca – 20 de ani muncă silnică
• Dan Alexandrescu – 17 ani muncă silnică
• Valeriu Fucidjiu – 17 ani muncă silnică
• Mircea Panaitescu – 17 ani muncă silnică
• Octav Bjoza – 15 ani muncă silnică
• Ioan Cenţiu – 15 ani muncă silnică
• Tiberiu Luca – 15 ani muncă silnică
• Petru Netcu – 5 ani temniţă grea
• Dan Comşa – 3 ani închisoare corecţională
• Andone Chiscop – 3 ani închisoare corecţională