Un fost oficial guvernamental apropiat de fostul secretar de stat american Hillary Clinton a fost trimis în judecată pentru implicare în scandalul Uranium One.
Împotriva lui Mark Lambert, în vârstă de 54 de ani, din Mount Airy, Maryland, identificat ca fost co-preşedinte al unei companii de transport care “furnizează servicii pentru transportul materialelor nucleare clienţilor din SUA şi străinătate”, au fost formulate 11 capete de acuzare şi anume: conspiraţie pentru încălcarea Legii privind Practicile de Corupţie Străine (LPCS), prin comiterea de fraudă financiară; şapte capete pentru încălcarea LPCS; două capete pentru fraudă financiară; şi un cap de acuzare pentru promovarea de spălare de bani la nivel mondial.
Punerea sub acuzare are la bază o presupusă mituire a lui Vadim Mikerin, un oficial rus de la TENEX, o filială a Corporaţiei de Stat pentru Energie Atomică din Rusia. TENEX este “singurul furnizor şi exportator de uraniu şi de servicii de îmbogăţire a uraniului din Federaţia Rusă acordate companiilor nucleare din întreaga lume”.
Obiectivul mitei, potrivit documentelor depuse în instanţă, a fost acela de a obţine contracte de transport cu TENEX. Pe parcursul unei perioade de cel puţin cinci ani, la indicaţia lui Mikerin, Lambert şi alte persoane au oferit mită şi au efectuat plăţi ilegale în conturi bancare offshore asociate cu companii fantomă.
Anunţul a fost făcut vineri după amiază, 12 ianuarie, la sediul FBI din Washington, D.C. de către adjunctul Procurorului General, John P. Cronan, şef al Diviziei penale din Departamentul de Justiţie, şi de alţi câţiva procurori federali implicaţi în investigaţie. Potrivit anunţului, al doilea co-preşedinte al companiei, Daren Condrey, a pledat vinovat de conspiraţie pentru încălcarea LPCS şi a comiterii de fraudă financiară. Condrey îşi aşteaptă sentinţa.
Mikerin a pledat, la rândul său, vinovat de conspiraţie pentru comiterea de spălare de bani, ceea ce implică încălcarea legii LPCS. În prezent, el execută o sentinţă de 48 de luni într-o închisoare federală. Oficialului rus i s-a acordat viză de lucru în 2011 de către Departamentul de Stat, condus la acea vreme de Hillary Clinton.
Deşi această punere sub acuzare nu implică în mod direct compania Uranium One, totuşi are legătură cu o anchetă de corupţie care vizează compania de exploatare a uraniului, care este deţinută acum de ruşi. După cum susţine anunţul Departamentului de Justiţie, a fost reluată investigaţia privind vânzarea companiei Uranium One ruşilor care, astfel, au intrat în posesia a aproximativ 20% din uraniul american.
sursa: Epoch Times