Domnul Jean-Claude Juncker a declarat ieri că e musai să creăm alternative legale pentru migranţii africani ce doresc să vină în Europa, pentru că în mod evident continentul va avea nevoie de imigraţie în următoarele zeci de ani; altminteri, spune dl. Juncker, fără aceşti imigranţi, „vom fi pierduţi”.
Domnul Juncker are în vedere problemele demografice ale Europei, natalitatea scăzută şi îmbătrânirea populaţiei.
Curios e însă că, deşi invocă, asemenea altor lideri europeni, perspectiva dezastrului demografic viitor, domnul Juncker, la fel ca şi colegii săi, se fereşte ca dracul de tămâie să pomenească în discursul său cuvinte precum „pro-life”, „încurajarea natalităţii”, „politici pro-familie” (familie în sensul ăla, mai tradiţional, capabil de reproducere).
Că la a recunoaşte că dezastrul ăsta demografic este rezultatul politicilor şi discursului elitelor din ultimele decade de a încuraja libertinajul şi de a elogia hedonismul iresponsabil, nu am pretenţia nici de la domnul Juncker şi nici de la ceilalţi colegi ai dumisale.