În loc să mă pregătesc de Învierea Domnului, mă simt nevoit să scriu despre ultima dovadă că statul acesta, căruia îi spunem din obișnuință românesc, este complet suprapus peste poporul său, singura lui menire fiind aceea de a-l ține sub control, ca pe vitele de muncă.
Este vorba despre proiectul de lege al vaccinării, un proiect atât de disprețuitor cu noi, cu părinții, de stai și te întrebi dacă aceia care l-au conceput trăiesc printre noi sau sunt niște birocrați, undeva departe, care fac calcule și noi suntem doar niște cifre în acele ecuații.
De la ce să încep? De la faptul că părinții sunt decăzuți din drepturi a priori, rolul lor fiind luat de stat sau de niște funcționari anonimi, de medici care nu-și asumă nicio răspundere pentru eventuale repercursiuni asupra sănătății copilului? Câți medici care să știe ce conține vaccinul pe care-l administrează cunoașteți? Dar vreunul care să-și asume răspunderea în caz că merge rău?
Spunea cineva pe facebook că trebuie să acceptăm fără crâcnire vaccinarea forțată, pentru că „la români nu merge altfel”. Cu alte cuvinte, omul ne consideră niște vite, care nu înțeleg să se domesticească decât prin intermediul bâtei. Nu e de mirare că ni se urează să Paștem fericiți, ca niște boi ce suntem.
„Să ne lăsăm în seama experților” ni se spune. Care experți își vor asuma ei suferința copilului și a părinților în cazul în care vaccinul are efecte adverse? Cum care efecte adverse? Acele efecte care vor fi stabilite ULTERIOR adoptării legii vaccinării obligatorii. Adică și mai simplu: tu vaccinează-ți copilul și apoi stabilim noi care sunt efectele adverse pe care considerăm noi că le luăm în seamă. Tu vaccinează-l că nu trebuie să știi care sunt potențialele efecte adverse DINAINTE de a mai putea face ceva.
Modul banditesc în care s-a procedat cu această lege este demonstrat și de momentul punerii ei în discuție: cu câteva zile înainte de Paști, să fie băieții siguri că în acele 10 zile de „dezbatere” publică oamenii sunt ocupați cu altceva. Mai ales că majoritatea constatarilor vaccinării obligatorii vin din zona creștină. Apropo, unde sunt luptătorii PRO ALEGERE? Tac. Nu-i așa că democrația e minunată?
Că veni vorba de democrație, vedem și care sunt stimulii la care reacționează politicianul român. Referendumul de modificare a Constituției, cerut de milioane de oameni din această țară, este amânat sine die, în timp ce o lege cerută și creată pentru marii producători de vaccinuri ai lumii este promovată pe repede-înainte, deși discuțiile pe această temă erau în toi și era nevoie o dezbatere reală pe această teme.
Dar nu mai contează nimic: statul trebuie să supraviețuiască, nu cetățenii lui. Și asta pentru că în concepția celor care conduc această lume, nu locuitorii acestor pământuri sunt importanți, ci statul zis român, care-i administrează treburile. Pentru că acest stat – așa cât este în această formă, este doar o interfață pentru alții, o garanție că băștinașii nu ridică pretenții și nimic altceva.
Vă invit să citiți analiza celor de la Cuvântul Ortodox asupra acestei legi, față de care cred că nu mai trebuie adăugat nimic:
Facem câteva observații, după care publicăm textul integral al proiectului de lege cu sublinierile noastre.
Autoritățile lasă pentru o dată ulterioară stabilirea tipurilor de reacții adverse care vor fi recunoscute că atare (!) și măsurile compensatorii (art. 2, alin. 7):
„Statul român, prin Ministerul Sănătății, asigura condițiile pentru diagnosticul și tratamentul optim al oricăror reacții adverse ale vaccinării precum și compensarea oricăror efecte invalidante, dacă sunt dovedite relații de cauzalitate, confirmate de Grupul Tehnic de Coordonare a Activităților de Vaccinare denumit în continuare (GTCAV). Tipurile de reacții adverse postvaccinale și măsurile compensatorii aplicabile vor fi stabilite prin hotărâre de guvern”.
Ce înseamnă asta? Simplu: pentru legislator urgență este sancționarea și presiunea exercitată asupra părinților, nu stabilirea unei ierarhii simetrice a răspunderilor, nici controlul reacțiilor adverse și compensarea.
Dacă veți citi legea, veți observă că cele mai drastice pedepse sunt administrate părinților și copiilor. Părinții pot fi acuzați de rele tratamente aplicate minorului, infracțiune de Cod Penal, iar copiiilor li se poate interzice școlarizarea, un drept constituțional.
În schimb, în ceea ce privește sancțiunile riscate de autorități și cadre medicale pentru efectele adverse ale vaccinurilor, acestea pur și simplu nu există. Este ceea ce am numit altădată o asimetrie, o disproporție flagrantă în fixarea recompenselor și sancțiunilor, care este total defavorabilă familiei și care acordă …imunitate celor care sunt, de fapt, răspunzători pentru calitatea produselor de vaccin și a actului medical.
Singurul drept al părintelui este de a fi „informat” cu privire la schemă de imunizare și cu privire la riscuri. Dar, care mai este noimă informării cu privire la riscuri dacă vaccinurile sunt obligatorii?!
De altfel, reacțiile adverse sunt definite într-un mod restrâns, menit a proteja cadrele medicale și autoritățile (art. 3, alin 1, lit. g):
„Reacție adversă postvaccinala – reacție nedorită apărută în urmă vaccinării și care se poate datora fie vaccinului, fie particularităților persoanei vaccinate. Sunt excluse reacțiile adverse datorate modului de administrare, dozei administrate și altor condiții care țin de actul medical. O reacție adversă nu este totdeauna un efect advers. Efectele adverse sunt efecte secundare efectului dorit în urmă actului medical”.
Dar, dacă chiar în acest proiect de lege se recunoaște că există efecte adverse cauzate măcar de particularitățile persoanei vaccinate, de ce nu se instituie OBLIGATIVITATEA unei evaluări a acestora pentru a minimaliza astfel de riscuri? Cum să admiți că se poate muri sau se poate îmbolnăvi grav cineva dacă se vaccinează, dar să nu iei nicio măsură, ba să forțezi vaccinarea tuturor?!
Și, de asemenea, dacă există obligativitatea medicului de familie de a informa și de a vaccina, de ce nu există o obligativitate corespunzătoare a medicului de familie de a se asigura cu privire la contraindicațiile ce țin de particularitățile persoanei?
Dacă o persoană are astfel de particularități ce contraindică vaccinarea și, totuși, este vaccinată, cine răspunde? Legea nu prevede. Adică nu răspunde nimeni. Răspunde, în schimb, părintele, care, dacă nu își vaccinează copilul cu respectivele particularități și nici nu îl examinează cineva pentru ele, pentru că nu există obligația legală, atunci riscă dosar penal pentru rele tratamente. Lege-i asta, sau fărădelege?
În lege se prevede că ar putea există exceptare de la vaccinare, în următoarele condiții (art. 7, alin.3):
„Excepție de la alin. (1) fac copiii care au contraindicație definitivă la un anumit vaccin sau la toate vaccinurile, pe baza prezentării, de către părinții sau, după caz, de către reprezentantul legal al copilului, a unei adeverințe care să ateste contraindicația definitivă, emisă de Comisia Județeană de Vaccinare a județului de domiciliu al copilului, cu avizul GTCAV”.
Dar nu este deloc clar cum anume se obține respectivă adeverință și de ce nu există o examinare obligatorie, decontată de stat, care să stabilească pentru toți dacă există sau nu contraindicații…
Într-adevăr, după cum s-a arătat și în Cotidianul.ro, Comisiile Județene de Vaccinare sau Comisia Mun. București de Vaccinare au, printre atribuții, la art. 11, alin. 4, lit. n, acuzarea părinților de rele tratamente:
„Sesizează instituțiile abilitate privind constatarea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului de către părinți sau reprezentanți legali în cazul minorului care împlinește vârstă de 3 ani și nu a primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare vârstei”
În cele din urmă, acest proiect de lege este un abuz asupra familiei. Face din vaccinare un obiectiv în sine, în loc să facă un mijloc pentru scop – sănătate publică. Aplică sancțiuni doar părinților și doar pentru lipsa vaccinării, însă nu aplică sancțiuni pentru vaccinarea contraindicată sau pentru administrarea unor efecte adverse ce țin de vaccin.
Proiectul, în sine, e prea prost că să poată fi recuperat. El ar trebui respins pur și simplu, pentru că modelul vaccinist ce stă la baza lui ține de ceea ce numeam, altădată, fascism medical – instituirea unor vaccinări forțate. Instituie un precedent prin care complexul farmaceutic (autorități și industrie), care nu răspunde în față nimănui, capătă un ascendent fără precedent asupra copiiilor, în raport cu părinții.
Părerea noastră este că nu trebuie respinse vaccinurile și nici vaccinarea. Modelul e problema. Ar trebui să fie promovat un model personalizat de vaccinare, complex și flexibil, așa cum este descris
aici. Unul în care examinarea fiecărui copil pentru depistarea contraindicatiilor de vaccinare – pentru a nu declanșa boli autoimune – este obligatorie, și în care la decizia de vaccinare și chiar și la schemă de imunizare participa și părintele, care nu este supus unui diktat medikal.
Una peste altă, ar trebui, măcar, cerute scoaterea articolelor ce prevăd acuzarea părinților pentru rele tratamente și interzicerea școlarizării din cauza nevaccinarilor (art. 11, alin. 4, lit. n și art. 8).
Articolul integral este
AICI
da stai sa vezi niste imbecile care desi sunt constiente ca vaccinurile pot avea efecte adverse crancene insita nu numai sa-si vaccineze copii dar sa-i vaccineze si pe ai altora , iar alte imbecile sunt mai moderate cica in caz contrar sa li se interzica accesul copiilor nevaccinati in scoli si apoi tot ele pe urma revin dar nu e bine sa tii copilul izolat trebuie(sic) neaparat sa-l duci in colectivitate!