Vizita delegaţiei naţionaliştilor francezi în România

Sfârşitul săptămânii trecute a fost marcat de vizita unor oaspeţi de peste hotare. Prezentă în România în perioada 25-27 noiembrie 2016, la invitaţia Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, delegaţia comună a Partidului Naţionalist Francez şi a Publicaţiei <<Jeunne Nation>> a vizitat obiective de referinţă ale istoriei recente şi luptei pentru libertatea şi demnitatea poporului român. Reprezentantul celor două organizaţii au fost Yvan Benedetti – carismaticul lider naţionalist,militant pentru apărarea identităţii naţionale şi a familiei tradiţionale din Franţa, însoţit de reprezentantul Asociaţiei CLAN (pentru sprijinul juridic şi social al naţionaliştilor şi anticomuniştilor victime ale tot mai frecventelor abuzuri ale politicii guvernamentale represive). Ei l-au avut alături pe dl Radu Creangă, de la Paris, reprezentant marcant al generaţiei luptelor studenţeşti anticomuniste din 1989-1990, senior al Ligii Studenţilor.

Sâmbătă, 26 noiembrie, delegaţia a vizitat troiţa din pădurea Tâncăbeşti (Ilfov), ridicată pe locul unde a fost asasinat, împreună cu alţi 13 camarazi, la 29/30 noiembrie 1938 Corneliu Codreanu, întemeietorul Legiunii Arhanghelul Mihail, cu acest prilej oaspeţii francezi participând la slujba religioasă în memoria celor asasinaţi, organizată de Fundaţia Buna Vestire. La eveniment au fost prezenţi, alături de români veniţi din toate regiunile ţării, şi un reprezentant al Falangei spaniole – Jose Manuel Cepeda. Militantul naţionalist Yvan Benedetti a susţinut un discurs emoţionant, care a invocat necesitatea unirii luptei naţionaliştilor din toate ţările europene. Reprezentantul Falangei spaniole a vorbit, de asemenea, despre legătura indisolubilă a naţionalismului spaniol şi celui românesc, concretizată în solidaritatea luptei comune pe frontul anticomunist la sfârşitul anilor 1930.

Delegaţia franceză a vizitat apoi, împreună cu reprezentanţii Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, înspăimântătoarea închisoare politică comunistă Fortul 13 Jilava. Oaspeţii de peste hotare au fost profund impresionaţi de condiţiile de exterminare ale acestei temniţe subterane. Florin Dobrescu, secretarul Fundaţiei Ogoranu a prezentat oaspeţilor istoricul închisorii, precum şi principalele momente istorice şi personalităţi ale istoriei recente româneşti care au suferit între aceste ziduri. Au fost prezentate poarta principală de acces, ţarcurile de plimbare, infirmeria – cu celula memorială a Monseniorului Vladimir Ghika, secţiile celulare, duşurile, Cazimca, Reduitul – cu celulele negre, celula unde a stat Mareşalul Antonescu înaintea execuţiei sale din 1946, Valea Piersicilor – locul unde a fost îngropat trupul lui Corneliu Codreanu după asasinarea acestuia la Tâncăbeşti în 1938, turela.

A urmat o reuniune amicală la sediul Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, unde oaspeţii francezi şi cel spaniol au petrecut momente de neuitat cu voluntarii români ai acestei fundaţii, precum şi ai Asociaţiei „Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei” şi Fundaţiei Buna Vestire.

Au fost prezentate organizaţiile franceze şi cele româneşti, fiecare dintre părţi a prezentat problemele cu care se confruntă, precum şi situaţia politică şi legislativă din cele două ţări în privinţa recuperării memoriei trecutului recent, apărării valorilor creştine şi naţionale, ameninţate de tăvălugul implementării principiilor marxismului cultural. Reprezentanţii organizaţiilor franceze şi româneşti au schimbat daruri simbolice precum drapele, tricouri şi insigne, precum şi publicaţii editate de aceste organizaţii.

Dl Yvane Benedetti a prezentat represiunea dezlănţuită în ultimii ani de guvernul francez, care la adăpostul legislaţiei antiteroriste supune unor abuzuri frecvente pe militanţii organizaţiilor naţionale şi familiile acestora. De asemenea, a fost relatată amploarea ofensivei de eradicare a valorilor tradiţionale creştine prin politicile stângii, precum şi suprimarea prin măsuri drastice legale a recuperării memoriei trecutului recent, istoricii fiind constrânşi să prezinte istoria exclusiv în modul acceptat oficial. Voluntarii români au fost consternaţi să afle că în oraşe precum Toulouse există încă străzi sau pieţe ce poartă numele lui Stalin sau al Elenei Ceauşescu, apreciind că atmosfera represivă care a ajuns să domine Franţa seamănă, mai de grabă, cu cea din România anilor 1950.

Dl Florin Dobrescu a arătat că există o legătură indisolubilă între rezistenţa armată anticomunistă din România de după 1945 şi contraofensiva forţelor naţionaliste franceze împotriva subversiunii comuniste din Franţa de după război, susţinute de Uniunea Sovietică, prin care se încerca destabilizarea Occidentului Europei. D-sa a arătat că, la fel cu camarazii francezi, regimentele Armatei Naţionale Române au tras, în 1945, ultimele obuze pe Oder împotriva avansului armatei sovietice către inima continentului. Florin Dobrescu a prezentat noile prevederi legislative din România, care supun memoria rezistenţei anticomuniste unei adevărate interdicţi şi amputări, exprimând hotărârea întăririi relaţiilor de colaborare cu organizaţiile civice anticomuniste şi naţionaliste din celelalte ţări europene, întrucât trecutul luptei anticomuniste reprezintă o moştenire comună europeană.

A doua zi, delegaţii francezi au participat la slujba Sfintei Liturghii în biserica Sf. Ilie Gorgani din Bucureşti, locaţie cunoscută pentru legătura cu istoria interbelică a Mişcării Legionare. Le-au fost prezentat şi alte obiective de interes privind istoria Mişcării Legionare, dar şi cea a rezistenţei anticomuniste, precum: sediul legionar din str. Gutenberg nr. 3 – construit în 1937-38, ultima rămăşiţă a casei Cantacuzino-Grănicerul, biserica Sapienţei – locul de adunare a multor anticomunişti înainte de 1989, ca urmare a duhovnicilor Constantin Sârbu şi Constantin Voicescu, biserica mănăstirii Mihai Vodă, salvată de demolare prin translare de pe dealul unde s-a construit Casa Poporului. A fost prezentată drama demolării Bucureştiului istoric, în anii lui Ceauşescu, şi ridicarea centrului civic inspirat după modelul celui de la Phenian. A urmat un circuit prin centrul istoric al capitalei, încheiat cu prezentarea Pieţei Revoluţiei – balconul CC al PCR unde Ceauşescu a ţinut ultimul discurs. Seara a fost prezentat un cartier-dormitor, tipic comunist, ridicat de regimul totalitar după demolarea cartierelor autohtone.

Ambele părţi au apreciat ca deosebite rezultatele acestei vizite, exprimându-şi dorinţa unei colaborări pe domeniile de interes comun între organizaţiile noastre.