“România este o ţară condamnată la neputinţă pentru a fi exploatată.” Acestea sunt cuvintele prin care dl Călin Georgescu, actualul director al Institutului ONU pentru Indicele de Sustenabilitate, descrie starea actuală a României. “In 23 de ani, a fost o promovare malignă a incompetenţei, ducând până la deprofesionalizarea masivă a ţării noastre. Şi, peste toate, sufletul românesc, spun eu, a fost trecut prin sabie.”
Dl Călin Georgescu este singurul om politic care vine cu o viziune de guvernare din care nu lipseşte factorul spiritual. Mai mult, din întregul său proiect de ţară, altminteri de un pragmatism lucid ieşit din comun, răzbate la tot pasul etosul românesc. Realitatea de la care pleacă acest tehnocrat este sufletul. Sufletul individului şi sufletul mulţimilor.
Pe acest filon ne-am întâlnit cu dl Călin Georgescu, cunoscându-l. Şi aşa i-am cunoscut şi proiectul de ţară. Singurul proiect de ţară real existent în acest moment.
Suntem conştienţi că România se află la sfârşitul unui ciclu. Este vorba de un sfert de veac de tranziţie de la totalitarismul comunist către un model prezumat neoliberal care, el însuşi s-a dovedit un eşec politico-economic. Acest lucru încep să-l realizeze inclusiv Statele Unite ale Americii – principalul promotor al modelului, dar şi cancelariile statelor Europei occidentale, împotmolite în rigiditatea birocratică şi lipsa de soluţii a experimentului Uniunii Europene. Evenimentele ultimului an, începând cu Brexit şi terminând cu alegerea neaşteptată a dlui Donald Trump ca preşedinte al SUA, ce modifică semnificativ configuraţia internaţională, sunt simptome ale acestui evident eşec. Popoarele caută noi soluţii, şi din aceste torsiuni social-politice se nasc noi modele de abordare a acutelor realităţi politice ce frământă lumea acestor zile.
Cu atât mai mult cu cât evoluţiile de ultimă oră de la frontierele României relevă avansul unor influenţe răsăritene ingrijorătoare, România are nevoie de o conducere fermă, puternică şi competentă, care să-i confere forţa de a putea gestiona noile provocări regionale.
Pentru că toate aceste schimbări cu efect de domino la nivel internaţional surprind România lipsită de un proiect real de dezvoltare, fără o strategie viabilă – la nivel economic, politic şi geostrategic – în perspectiva următoarelor decenii. Guvernările ultimilor ani s-au cantonat în viziuni parţiale, nereuşind să depăşească perspectiva meschină a duratei unui singur mandat. Establishmentul politic românesc, ocupat mai mult cu inventarea de alibiuri pentru marile acte de corupţie şi cu dezvoltarea unei adevărate arte a slugărniciei faţă de marii noştri aliaţi şi parteneri politico-militari, s-a dovedit incapabil de o viziune la nivel macro, integrată, care să confere României o viziune. Un drapel sub care românii să ştie că-şi pot investi energiile într-un scop comun măreţ. Aşa cum spune dl Călin Georgescu, „de 25 de ani România se învârte într-un sens giratoriu”.
În ciuda faptului că este ascultat si respectat în cele mai înalte cercuri politice şi culturale internaţionale, unde competenţa sa profesională l-a propulsat, Călin Geogrescu are curajul de a nu se complace în şabloanele şi tabuurile corectitudinii politice. Mesajele care au fost preluate din conferintele susţinute de către d-l Călin Georgescu au avut darul de a şoca atât establishmentul românesc cât şi pe cel internaţional, prin francheţea cu care a pus degetul pe rănile societăţii româneşti. Prin adevărurile pe care le-a rostit despre modul în care corporaţiile şi sistemul construit sub influenţa acestora distrug identitatea şi suveranitatea naţională, Călin Georgescu a oferit un alt model de om politic. „Este o temă care trebuie discutată în CSAT. România este ţara care poate să-şi producă singură toate nevoile de hrană. Importăm nu doar pentru că se doreşte înrobirea ţării, ci pentru că se doreşte profitul. Cetăţeanul român nu mai este binevenit pe piaţa românească. Asta este legea colonialismului.”
Călin Georgescu a inaugurat un nou model politic în România postdecembristă. Acela al profesionistului, al tehnocratului – în limbajul devenit convențional – nesubordonat niciunuia dintre cercurile de interese constituite în partide politice și având în spatele său o reală strategie de guvernare. Programul său reprezintă mai mult decât un proiect de țară. Reprezintă un manifest al libertăţii unui întreg popor rămas fără speranţă.
Mai importantă ni se pare însă hotărârea neclintită a d-lui Călin Georgescu de a nu sacrifica nimic din proiectul său de guvernare în tratativele politice care, în România de astazi, capătă trăsăturile unor adevărate tocmiri de talcioc. Dacă ar fi acceptat compromisul, Călin Georgescu ar fi fost probabil de mult nominalizat premier de unul dintre partidele perindate la guvernare în ultimii ani. Dar d-l Călin Georgescu a afirmat de nenumărate ori că nu va prelua guvernarea în orice condiții. Pentru că există noțiuni precum acelea de Dumnezeu, Neam și Patrie, care nu pot constitui obiecte de negociere.
Călin Georgescu propune o reală reconciliere națională. O reconciliere istorică pe care poporul român nu a avut-o în mod real din 1989 încoace. Un moment zero începând de la care, înfrățiți, românii să pornească la construcția unui model economic fără precedent. Fără a afecta Justiția și misiunea implacabilă a acesteia de a eradica corupția din România, d-l Georgescu propune înlăturarea acelor practici exhibiționiste care trimit cu gândul la forme primitive ale justiției publice, transformând Justiția în mijloc de anihilare a adversarilor politici, compromițându-i menirea.
Temeinic cunoscător al realităților dinamicii resurselor Terrei, Călin Georgescu dezvăluie parametrii viitoarelor crize ce vor strivi omenirea. Și tocmai în această perspectivă cutremurătoare, identifică atuurile României, de care puține țări ale globului dispun, propunând un model de dezvoltare a acestora într-un proiect ce ar putea transformă România într-o țară de referință pe plan internațional. „Cu micul producător eu aș cuceri nu numai România, ci toată lumea”, anunţă d-l Călin Georgescu atunci când fixează în agricultura ecologică motoarele de dezvoltare economică a României de mâine. Recuperarea capacităților de producție industrială, distruse în cadrul războiului economic căruia țara noastră i-a fost supusă după 1989, și recuperarea piețelor din Europa de Est, Asia și Africa, reprezintă de asemenea unul dintre vectorii proiectului de țară.
„După 1989 au venit unii și au spus: „Istoria o scriem noi”. Cum să ne scrie alții Istoria? Istoria nu este o panglică pe care să o tai, pur și simplu. Istoria este a noastră și ea ne învaţă ce avem de făcut în viitor”, spunea dl Călin Georgescu de curând, într-o conferinţă. Într-o lume a ocultării valorilor spirituale autentice, d-l Călin Georgescu, nu se sfiește să vorbească despre rezistenţa anticomunistă din România, despre Ion Gavrilă Ogoranu, Justin Parvu și mărturisitorii închisorilor comuniste, făcând cunoscută epopeea acestor eroi pe toate meridianele lumii, de la ONU până la Uniunea Europeană și SUA. Și aceasta într-o vreme în care, în România s-au adoptat legi prin care „adevărul istoric” este impus prin coerciție penală, iar cei condamnați abuziv de tribunalele comuniste au fost a doua oară condamnaţi, post-mortem.
La o recentă conferinţă susținută într-o prestigioasă unitate de învățământ universitar din București, Călin Georgescu a răspuns reprezentanților unor ONG-uri care îi cereau să devină primul ministru al României. „Sunt gata să fac acest lucru, știu ce este de făcut, am cu ce și am cu cine. Mă ofer să îndrum și să călăuzesc poporul român către libertate. Folosiți-mă!” – a fost răspunsul d-lui Călin Georgescu.
Pentru aceasta însă, dl Călin Georgescu trebuie să fie susținut de români. România trebuie să afle de existența proiectului său de țară și trebuie să ceară, prin toate vocile societății civile, ca următorul prim ministru al său să nu mai fie numit de nici o înaltă poartă, nici măcar de la Bruxelles.
Românii trebuie să-şi ceară premierul, deoarece Călin Georgescu nu are în spatele său un partid politic. Nu pentru că nu ar fi putut avea. „Eu nu sunt politician și nu voi fi niciodată membru de partid. Eu pot, doar, construi un regim de demnitate națională care să salveze Neamul Românesc.” Refuzând să devină captivul unuia sau altuia dintre partidele corupte și vinovate de dezastrul țării, Călin Georgescu acuză irevocabil actuala clasă politică incapabilă să mai genereze soluții pentru România. Domnia sa trasează şi drumul spre noul regim propus: „Pentru aceasta este nevoie de ordine, de disciplină și cuvinte puține. Dar, mai presus de orice, să avem un ideal comun, să credem în dăinuirea poporului român, care este mai mult decât un popor, este creatorul unei civilizații.”
Tocmai în numele acestui ideal, ne afirmăm susţinerea faţă de d-l Călin Georgescu şi proiectul său de ţară. Şi suntem conştienţi că această susţinere trebuie confirmată în cat mai multe dintre segmentele societăţii româneşti, în toate domeniile de acţiune şi creaţie naţională. Inclusiv în stradă, dacă va fi nevoie. Democraţia presupune şi acest mod, legal şi paşnic, de exprimare a voinţei poporului.
Florin Dobrescu
Din fericire; sau din păcate, trăim într-o țară”democrată” , unde cei care ne conduc , ajung la putere prin alegeri (așa zise democratice) . Altfel nu funcționează, cel puțin deocamdată, cu actuala constituție. Eu îl susțin pe domnul Călin Gerogescu, dar pe ce listă îl găsesc pe 11 decembrie? !?! Pentru că, din păcate, guvernul trebuie să se formeze din cei de pe buletinele de vot!! Deci? ??!!!!
UNUL DIN PUTINII ‘MARI’ CARE POMENESTE DE EROII NOSTRI,OGORANU SI PARINTELE IUSTIN…SA SPERAM INTR-UN VIITOR MAI BUN!
===TOATE VOR FI FRUMOS REALIZATE, DACA : VOM RECUNOASTE TOTI,TOTI ” pacatul de la craciun „. TARA MEA NU ESTE CONDAMNATA , E S T E I N C E R C A T A DE B U N U L D U M N E Z E U. ..ACCEPTAM ???. Doamne AJUTA TUTUROR , soarele rasare peste TOTI.!!!.
Modest Zatu,il gasesti pe buletinele de vot la „Partidul tehnocratilor cei fara se partid” .