Campania de cinci zile a celor două tabere rivale pentru referendumul de duminică se încheie cu mitinguri simultane la Atena. Între timp, Biserica Ortodoxă din Grecia anunță că trece de partea celor care vor vota în favoarea planului financiar al Uniunii Europene.
Mitingurile taberelor ”da” şi ”nu”, programate să înceapă la ora 19,30, au loc la numai 800 de metri distanţă unul de celălalt, în centrul capitalei elene, în contextul în care numeroşi alegători sunt în continuare confuzi în privinţa a ceea ce este în joc.
În timp ce băncile şi pieţele sunt închise vineri pentru a cincea zi consecutiv, campaniile rivale depun eforturi să-şi transmită mesajele. Iar o previziune a Fondului Monetar Internaţional, potrivit căreia Grecia are nevoie de grămezi suplimentare de bani de la ţările din zona euro şi alţii în următorii trei ani, exercită o presiune şi mai mare asupra Guvernului.
Analiștii situației din Grecia sunt de acord că premierul Alexis Tsipras îşi pune în joc guvernul, îndemnând alegătorii să respingă măsurile de austeritate solicitate de creditori, în pofida apropierii, la sfârşitul săptămânii trecute, de un acord. Un vot ”nu” puternic va ajuta Grecia să obţină un nou acord cu Mecansimul European de Salvare, ale cărui prevederi să facă sustenabilă datoria în valoare de 320 de miliarde de euro a ţării, afirmă el. După vot, a insistat Tsipras, ar putea fi încheiat un acord ”în 48 de ore”.
Opozanții săi nu-l cred şi-l acuză că riscă viitorul ţării, cerându-le alegătorilor să se pronunţe asupra ofertei de salvare care a expirat la miezul nopţii de marţi spre miercuri.
”Ei fac o greşeală gravă. Pentru că lumea va considera un vot «nu» drept o retragerea din inima Europei – primul pas către ieşirea din zona euro”, a avertizat fostul premier conservator Costas Karamanlis, în primul său discurs public pe care l-a susţinut în ultimii şase ani, în care a susţinut campania ”da”.
Argumentele lui Tsipras au fost respinse şi de către preşedintele grupului miniştrilor de Finanţe ale statelor din zona euro, ministrul de finanţe olandez Jeroen Dijsselbloem. ”Această sugestie este pur şi simplu greşită”, le-a spus Dijsselbloem parlamentarilor olandezi.
Scenarii pentru după referendum
Oficiali europeni şi opoziţia greacă au avertizat că o victorie a taberei ”nu” duminică ar putea fi echivalentă cu o decizie de a părăsi zona euro. ”Consecinţele nu sunt aceleaşi dacă (învinge tabăra) «da» sau (tabăra) «nu»”, atrage atenția președintele francez Francois Hollande.
”Dacă (învinge tabăra) «da», chiar dacă în baza propunerilor care au expirat deja, negocierile pot fi reluate şi cred că vor fi finalizate rapid”, a spus el. ”Ne aflăm într-o situaţie oarecum necunoscută. Grecii trebuie să răspundă”, a adăugat şeful statului francez.
Unul dintre semnalele cele mai clare că viitorul cabinetului elen depinde de rezultatul votului de duminică este declaraţia vocalului ministru grec de finanţe Yanis Varoufakis pentru postul de radio australian ABC, potrivit căreia se gândeşte să demisioneze în cazul victoriei taberei ”da”.
Premierul Tsipras a semnalat acelaşi lucru în cursul săptămânii. El a declarat pentru televiziunea de stat că nu este un premier ”potrivit pentru orice tip de vreme”, o sugestie destul de transparentă că se gândeşte să demisioneze dacă propunerea sa pierde la referendum.
Tensiunile în jurul votului au rămas la fel de puternice după ce băncile au fost închise săptămâna aceasta şi obligate să impună limite stricte în retragerea de numerar.
Biserica Ortodoxă Greacă se implică în referendum
Primatul Bisericii Ortodoxe din Grecia, arhiepiscopul Ieronim al II-lea al Atenei, s-a alăturat taberei ”da”, proeuropeană, relatează postul Radio Vatican în pagina electronică.
Ieronim i-a îndemnat pe greci să rămână ”în inima Europei”, într-una dintre rarele intervenţii publice ale arhiepiscopului, care evită cu scrupulozitate să se pronunţe asupra unor probleme de politică şi unor probleme controversate, în general.
Ieronim este una dintre cele 85 de personalităţi care îndeamnă la un vot ”da” duminică, adică la acceptarea ultimelor condiţii propuse de creditori, indiferent cât de grele ar fi ele, astfel încât să fie redeschise băncile şi să se pună capăt paraliziei economice a ţării.
sursa: RFI
Dincolo de pozitia de stanga a guvernului grec, se pare ca fruncea clerului nu are o problema in ceea ce priveste inrobirea tarii. La noi si pe aiurea, Biserica devine o institutie de aceasi natura cu FMI, finanta oculta, s.a. Cu o populatie cretinizata prin lipsirea intentionata de educatie si cu institutiile traditionale confiscate de cercuri antinationale, ce sansa sa mai ai tu, biet popor!?