În timp ce liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, merge nestingherit la Moscova, luând avionul de la Chişinău, de-a lungul anilor mai mulţi cetăţeni ai R. Moldova au interdicţii de a trece pseudo-frontiera, impuse de pretinsele autorităţi din stânga Nistrului.
Oficialii de la Chişinău nu au o evidenţă a celor care au intrat în „lista neagră” pentru că, potrivit lor, Tiraspolul refuză să ofere orice informaţie. Cert e că în listă au încăput deputaţi, miniştri, judecători sau primari. Evgheni Şevciuk se plânge, la rândul său, că şi cei din stânga Nistrului, inclusiv el, nu pot circula liber. În aprilie 2014, Alexandru Zubco, jurist la Promo-Lex, organizaţie care se ocupă de apărarea drepturilor omului, în special a cetăţenilor din regiunea transnistreană, a fost oprit la postul de control de pe podul de la Lunga, Dubăsari, când se deplasa spre Camenca, împreună cu rudele sale, să sărbătorească Paştele. Atunci a aflat că autoturismul său, un Ford Fusion, nu mai poate intra pe teritoriul autoproclamatei rmn. „Am înţeles că trebuie să fac cale întoarsă, în caz contrar riscam să rămân fără automobil şi să ajung în subsolurile securităţii. Am sunat la kgb, unde un angajat mi-a confirmat aplicarea „interdicţiei” asupra autoturismului. A refuzat să-mi dea alte detalii, întrerupând convorbirea telefonică”, povesteşte Zubco. Alexandru a expediat mai multe demersuri la Tiraspol, ca să afle motivul din care nu poate ajunge în stânga Nistrului.
Prin iunie, kgb-ul a răspuns: „Informaţia pe care o solicitaţi, potrivit legislaţiei, e catalogată drept confidenţială, motiv din care Comitetul pentru securitatea de stat a Republicii Moldoveneşti Nistrene nu are dreptul să v-o comunice”. „S-a luat de piept” cu kgb-ul Tot în iunie, Alexandru Zubco a decis să simtă pe propria piele cum funcţionează „justiţia” de la Tiraspol, acţionând kgb-ul de acolo în „instanţă”. După ce, în mod repetat, i-au respins cererea, pretinşii magistraţi au pus-o pe rol abia în octombrie. „Am solicitat să fie anulată interdicţia de circulaţie. Nu sper la o justiţie echitabilă în regiune. Am depus acţiunea mai mult pentru a testa mecanismul de apărare a drepturilor omului la Tiraspol”, spune Alexandru. La 5 decembrie, urma să aibă loc prima şedinţă. „La postul de control eram aşteptat de colaboratorii kgb-ului. Aceştia mi-au luat actele – paşaportul şi certificatul de înmatriculare – şi au intrat într-o încăpere. Alţii mi-au arătat să las autoturismul într-o parcare improvizată. După jumătate de oră, s-a apropiat cineva şi mi-a spus că ar exista o comandă de la kgb privind neadmiterea mea în regiunea de Est. I-am informat că, la 11.30, trebuia să fiu la proces. Aceştia mi-au făcut însă semn să părăsesc teritoriul”, adaugă juristul.
Negocieri fără rezultate
Între timp, după mai multe plângeri, Procuratura Dubăsari a pornit urmărirea penală pe motiv că reprezentanţii Tiraspolului ar fi acţionat samavolnic şi ar fi uzurpat calitatea oficială.
Potrivit unui răspuns oficial al SIS, „datele preliminare indică asupra faptului că cetăţeanul Alexandru Zubco şi automobilul acestuia de model Ford Fusion au intrat în vizorul aşa-numitului kgb transnistrean sub pretextul tangenţei la Promo-Lex”. „Considerăm oportun de a include subiectele privind restricţiile aplicate de pretinsele structuri de drept transnistrene la adresa cetăţenilor R. Moldova în cadrul consultărilor directe (format 1+1) între reprezentanţii politici de la Chişinău şi Tiraspol”, se mai arată în scrisoarea semnată de Vadim Vrabie, director adjunct al SIS. „Deşi autorităţile constituţionale au iniţiat urmărirea penală pe acest fapt, subiectul fiind abordat şi în cadrul negocierilor 1+1, până acum nu există niciun rezultat. Nu există vreun temei, nici măcar conform normelor punitive locale, de a-mi fi aplicată o asemenea interdicţie. Este o decizie abuzivă, care are drept scop, pe lângă limitarea liberei circulaţii, intimidarea şi hărţuirea activiştilor din domeniul drepturilor omului”, insistă Alexandru Zubco.
„Mai-marii de la Chişinău n-au timp. Acum caută mandate”
Acum patru luni, pretinşii grăniceri nu l-au mai lăsat să ajungă acasă pe Iurie Coţofan, consilier local la Corjova, cu viză de reşedinţă în Cocieri, sat din stânga Nistrului, subordonat Chişinăului. Motivul invocat de „grăniceri” a fost că bărbatul ar fi depăşit termenul de şedere de 90 de zile, impus de reprezentanţii autoproclamatei rmn. Amintim aici că, în februarie 2014, reprezentanţii Tiraspolului şi ai Chişinăului au semnat un nou document privind libera circulaţie a persoanelor. Deşi a cerut insistent autorităţilor de la Chişinău să-l ajute, bărbatul nu a fost lăsat să treacă nici până în prezent. „Mai-marii care mi-au promis ajutor nu-mi mai răspund la telefon. N-au timp. Acum, după alegeri, caută mandate!”, crede Iurie Coţofan. El a renunţat să apeleze la Procuratură, să depună o plângere pe numele celor care l-au împiedicat să ajungă acasă. „Ce folos? Ar trebui cercetaţi penal toate cele câteva sute de grăniceri separatişti. Am tot încercat să trec prin aceste posturi. De fiecare dată, erau feţe noi, care îmi aminteau de restricţie. După ce, anterior, am fost reţinut de câteva ori, am depus plângeri, fiind deschise câteva dosare penale. Din 1992, însă, îi tot dăm în căutare, doar că mulţi dintre ei sunt de mult la Moscova”, spune consilierul. Autorităţile R. Moldova nu cunosc câte persoane au fost împiedicate până acum să treacă prin aşa-numitele posturi de control. „Nu avem date pentru că, de fapt, nu există frontieră. Cei din stânga Nistrului au aşa-zisul serviciu migraţional şi grăniceri, ducând propria evidenţă. Ei au un fel de liste negre cu cetăţeni moldoveni care au interdicţia de a trece aşa-zisul hotar. La solicitarea noastră, ne-au informat că este vorba despre deputaţi, miniştri, judecători, primari etc. Refuză însă să precizeze atât numele celor vizaţi, cât şi motivele pentru care nu li se permite să treacă. Noi avem doar adresări de la anumite persoane, care ne atenţionează că le-a fost încălcat dreptul la libera circulaţie”, explică Gheorghe Balan, şef al Biroului pentru Reintegrare.
Evgheni Şevciuk: „Nu circul liber, doar în baza unei notificări prealabile”
Între timp, Evgheni Şevciuk a plecat din nou la Moscova, prin Aeroportul Internaţional Chişinău. „Nu am pus niciun fel de bariere. Lăsăm să treacă cetăţenii din stânga Nistrului, pentru că majoritatea, circa 300.000, au actele R. Moldova în regulă. Pe timpul fostului lider, Igor Smirnov, a existat o listă cu un grup de persoane din aşa-zisa administraţie de la Tiraspol prin care li se interzicea să călătorească în UE. Această măsură a fost luată drept răspuns la situaţia creată în cazul şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Acum există aşa-numita listă albă, în care nu a fost inclus nimeni. A fost un pas pe care, împreună cu UE, l-am făcut în întâmpinarea Tiraspolului”, comentează Balan.
Chiar şi aşa, liderul de la Tiraspol se plânge că nici el, nici „cetăţenii rmn” nu se pot deplasa liber în dreapta Nistrului. „Nu deţineţi informaţii exacte. Deplasarea din R. Moldova spre Tiraspol sau Ucraina e posibilă prin Zona de Securitate, unde funcţionează un regulament privind circulaţia. În al doilea rând, nu toţi ai noştri se deplasează liber, fiind daţi în căutare în R. Moldova. Mai mult decât atât, nici eu nu circul liber, doar în baza unei notificări prealabile, fiind posibil şi un eventual refuz. Încercaţi să aflaţi cum, deseori, cetăţenii noştri sunt întorşi din aeroport”, ne-a răspuns succint Evgheni Şevciuk pe reţeaua de socializare Facebook. Analistul Oazu Nantoi critică guvernările de până acum pentru nedorinţa de a soluţiona cazurile de încălcare a dreptului la libera circulaţie. „Autorităţile de la Chişinău mimează intenţia de a soluţiona conflictul transnistrean. Mimează inclusiv rezolvarea cazurilor de încălcare a dreptului la libera circulaţie. Pe de altă parte, ştim că toţi deputaţii, cu excepţia comunistului Oleg Babenco, care este rudă cu Evgheni Şevciuk, au interdicţia de a merge în stânga Nistrului. Asta în timp ce liderul de la Tiraspol circulă fără probleme, plecând la Moscova prin Aeroportul din Chişinău. O asemenea abordare denotă nedorinţa guvernărilor de până acum să soluţioneze acest conflict, dar şi lipsa unei politici de stat în acest sens”, e de părere Oazu Nantoi.
Sursa: Ziarul de Gardă