Decizia Washingtonului a fost aprobată de preşedintele Barack Obama şi reprezintă o măsură fără precedent având în vedere că este vorba despre o ţară membră a UE şi NATO. Media ungară a evocat un semn suplimentar al iritării SUA faţă de Orban, criticat în plan internaţional şi de acum de autorităţile americane pentru limitarea libertăţilor democratice şi pentru declaraţiile sale în favoarea Rusiei în timpul crizei ucrainene. Andre Goodfriend, însărcinatul cu afaceri al ambasadei americane din Ungaria, a declarat la canalul public tv M1 că „există persoane, pentru a fi mai precis, personalităţi ale vieţii publice şi membri ai Guvernului pe care SUA îi consideră indezirabili pe teritoriul american” şi a adăugat că „există informaţii credibile care demonstrează că au participat sau au profitat de activităţi de corupţie”. Budapesta a cerut Washingtonului să furnizeze dovezi „credibile” care incriminează persoanele vizate. Ambasada americană nu a divulgat numele lor, dar canalul privat de televiziune ATV şi mai multe situri ungare de ştiri au citat numele lui Árpád Habony, un consilier apropiat al lui Orban, Peter Heim, preşedintele Szazadveg, un think-tank al partidului lui Orban, Fidesz şi Ildiko Vida, preşedinte al Autorităţii fiscale ungare, NAV. Guvernul tocmai a semnat un mare contract cu Institutul Szazadveg pentru ameliorarea imaginii Ungariei în SUA. Cotidianul economic Napi Gazdasag, legat de Fidesz, a relevat că măsura contra personalităţilor ungare reprezintă o reacţie la decizia autorităţilor de la Budapesta de a efectua audituri la întreprinderi şi organizaţii pro-americane.
Orban, un anti-liberal
Criticile SUA faţă de Guvernul Orban s-au acumulat în ultimele luni. Fostul preşedinte Bill Clinton şi apoi Barack Obama au inserat Ungaria în rândul ţărilor care nu respectă libertăţile democratice. Acuzaţia a fost continuată de adjunctul secretarului de Stat american, responsabil cu relaţiile cu Europa, Victoria Nulan, care a evocat în mod prea puţin voalat ofensiva Budapestei contra ONG-urilor şi fenomenul corupţiei. Autorităţile ungare au pretins că discursul viza de fapt… România.
Săptămâna trecută, însărcinatul cu afaceri, Goodfriend a participat la o conferinţă de presă alături de directoarea ONG Okotar (finanţat de Norvegia şi aflat în vizorul Executivului de la Budapesta), Veronika Mora comentând ultimul raport al ONG-ului american USAID privind starea societăţii civile din Ungaria.
La Summitul Europa-Asia de la Milano, cancelarul german, Angela Merkel l-a criticat pe premierul Orban în cadrul întrevederii bilaterale. Declaraţiile acestuia, care a criticat de mai multe ori sancţiunile contra Rusiei, acceptând totuşi să se alinieze majorităţii, au fost considerate deplasate în capitalele europene, cât şi la Washington.
Iritare şi la Bruxelles
Comisia Europeană, aflată în plin tranzit între echipa Barroso şi cea care va fi condusă de Jean-Claude Juncker, a reacţionat mai puţin evident, dar un semn al iritării Bruxellesului faţă de politica lui Orban a fost decizia de joi de a antama contra Budapestei o procedură pentru violarea tratatelor prin recentele exproprieri ale agricultorilor rezidenţi ai UE – din care o majoritate austrieci. Comisia estimează că investitorii străini au fost lezaţi şi măsurile Budapestei, care a declarat nule, din 1 mai, contractele încheiate înaintea aderării Ungariei la UE, pot contraveni dreptului european privind libertatea de circulaţie a capitalurilor şi stabilirii întreprinderilor.
Publicaţia Le Monde arată că măsura anunţată de Washington constituie o înfrângere pentru Guvernul Orban după o serie de victorii în plan intern şi pentru descoperirea unui episod comparabil aminteşte finele anilor 1980, când SUA au declarat persona non grata a preşedintelui Austriei şi fost secretar general al ONU, Kurt Waldheim din cauza trecutului său, ascuns multă vreme, în Wehrmaht. Acea măsură spectaculară, asupra căreia autorităţile americane nu au revenit niciodată, a dus la izolarea Austriei, provocând un examen de conştiinţă şi incitând o întreagă generaţie de intelectuali şi de politicieni să înfrunte trecutul nazist al ţării. Comportamentul lui Orban de la revenirea la putere în 2010 lasă de presupus că, în loc să-şi recunoască vinovăţia, va face mai curând apel la uniunea naţională aşa cum a făcut cancelarul austriac, Wolfgang Schüssel, în timpul sancţiunilor europene contra Austriei din cauza alianţei sale cu populistul de extremă dreapta, Jörg Haider.
sursa: RL Online