Drept să spun că nu mai ţin minte a câtea ediţie a fost cea din acest an a taberei de vară „Túsvanyos”. Pare-mi-se a fost cea de a 25-a. Însă ceea ce trebuie consemnat, spre a rămâne, este că la toate ediţiile de până acum nu s-a discutat altceva decât problemele legate de „autonomia etnică secuiască”, de faptul că Ardealul a fost răpit Ungariei de „hoardele pustiitoare de ţară” etc. La una dintre ediţiile anterioare, prezent la „Túsvanyos”, răspopitul Tőkes Lászlo, îi îndemna pe ungurii din Transilvania să urmeze exemplul tibetanilor, iar el să devină un fel de Dalai Lama al lor, pentru a-şi recăpăta „patria jefuită”: „În 1951 Tibetul a fost atacat de chinezi. De 90 de ani (era prin 2008) Ardealul a fost înglobat şi suspus unui proces asimilativ, al cărui rezultat îl văd acum când maghiarii din Transilvania se destramă(!), motiv pentru care ungurii ar trebui să înveţe din lupta partizanilor conduşi de Dalai Lama. Aşa cum a spus şi Dalai Lama că poporul tibetan a devenit minoritar în Tibet, aşa spun şi eu că maghiarii au devenit străini în propria lor ţară şi se simt ca nişte outsideri!”
Noroc că nu a zis că au devenit minoritari (Câdva, într-un interviu acordat unei publicaţii suedeze, spunea că în sec.XIX ungurii reprezentau 70 la sută din popuaţia Ardealului! Nici măcar dacă ar fi numărat pe fiecare ungur de trei ori n-ar fi fost atâţia!). Dar Tőkes Lászlo nu se referea la România, ci la Ungaria . la acea ,,Ungarie istorică”, după care oftează atâta şi bocesc neîncetat, chiar dacă ştiu că niciun mort nu s-a întors vreodată din mormânt! Atunci „hoardele pustiitoare de ţară” le-au răpit ,,pământul natal” al Ardealului. Acesta este motivul pentru care „ungurii ar trebui să înveţe din lupta partizanilor tibetani, conduşi de Dalai Lama”!
La ediţia din acest an a taberei ,,Tusvanyos” s-au afirmat, în schimb, alţi demnitari importanţi din Budapesta: primul ministru, Viktor Orbán şi vicepreierul Semjen Zolt. Primul, mândru şi îngânfat ca de fiecare dată, s-a dovedit acelaşi demagog, care, după ce afirmă „nevoia de respect în relaţiile româno-maghiare”, el fiind acela care „în ultimii doi ani nu a făcut nicio declaraţie care să nu dea respectul cuvenit preşedintelui, premierului şi naţiunii române”, minte apoi, fără jenă şi afirmă că „din partea română care nu tratează cu respect maghiarii din România, statul maghiar, naţiunea maghiară sunt cu duiumul”. Eu cred că Orban a încurcat lucrurile, fiindcă ele stau exact invers, din moment ce aici, în România, nu altundeva, extremiştii unguri, toate lepădăturile de peste Tisa, vin şi îşi fac de cap, ponegrând în fel şi chip pe români şi România.
Cât priveşte pe vicepremierul Semjen Zolt, acesta nu s-a lăsat nici el mai prejos, reluând „aria” autonomiei pentru ungurii dinafara graniţelor Ungariei, iar statul ungar va sprijini conceptul de autonomie a fiecărei naţiuni, înţelegând prin termenul de „naţiune” doar pe unguri. Lansând coceptul de „părţile şi întregul”, Semjen Zolt a afirmat că Ungaria trebuie să-şi asume pentru maghiarii dinafara graniţelor acelaşi rol pe care şi-l asumă Israelul faţă de evreii de peste hotare: „Indiferent unde trăiesc evreii în lume, ei sunt convinşi că există o ţară a lor unde pot să se ducă acasă şi indiferent ce se întâmplă, această ţară va lua atitudine în favoarea propriei sale diaspore. Şi dacă pentru Israel se poate, se poate şi pentru noi, deci trebuie să considerăm acest lucru ca pe un exemplu pozitiv”.
Similitudinile pe care le-a făcut Semjen Zolt, privitoare la Israel şi Ungaria, sunt cel puţin trase de păr, ca să nu spun altfel. Fiindcă nimeni nu are nimic împotrivă ca ungurii, indiferent unde trăiesc ei, să fie convinşi că există o ţară a lor, ţara de origine, Ungaria, „unde pot să se ducă acasă”. Dacă vor să se ducă, ducă-se! Nimeni nu-i opreşte! Dar să fie convins Semjen Zolt că niciun evreu, indiferent unde trăieşte, convins că există o ţară a sa, Israelul, nu cred că a cerut autonomie teritorială etnică, pentru evreii care trăiesc, de exemplu, în SUA! Că Israelul ia atitudine în favoarea propriei sale diaspore nu e nimic rău, din contră. Însă nu cred că Israelul dă indicaţii ce şi cum trebuie să se comporte SUA cu proprii săi cetăţeni, indiferent de ce etnie sunt ei.
Asta în timp ce Toro T.Tibor, preşedintele PPMT, un partid etnic şi extremist, doreşte „o Românie federală”, iar loialitatea ungurilor faţă de statul în care s-au născut şi trăiesc se măsoară în faptul că „plătim dări, impozite, la modul mult mai serios decât românii şi avem aşteptări şi putem spune ce fel de Românie ne imaginăm noi”. Nu ştiu de unde anume o fi ştiind el că ungurii plătesc impozite la modul mult mai serios decât românii! Cât priveşte, despre ce fel de României îşi imaginează el, este clar că aceasta ar trebui să fie una fără…români! Iată de ce mă văd nevoit să-i spun că dacă catalanilor le-au trebuit o sută de ani pentru a obţine o anume autonomie, să mai aştepte şi Toro T.Tibor măcar tot la fel până la obţinerea unei autonomii teritoriale etnice „pentru maghiarii în bloc din secuime şi autonomie culturală pentru Partium”. Iar apoi, după aceea, vom mai vedea… De Ilie Sandru – Cuvantul Liber