Sentinţa este un prilej de reflexie şi rememorare asupra desfăşurării acestui proces. Însăşi durata acestei acţiuni de dizolvare o face atipică şi arată că avem de a face cu un caz special.
Este unicul caz din România de după 1989, şi de altfel şi din întreaga Europă, în care parchetul a deschis împotriva unui partid acţiuni de dizolvare în fiecare an electoral, intimidând militanţii săi şi împiedicându-i să participe normal la alegeri, pentru ca apoi să i se reproşeze neîndeplinirea condiţiilor – şi aşa discutabile – prevăzute de Legea partidelor politice.
Ieşirea procurorului la ultima şedinţă publică, atunci când, într-un acces de nervi, a făcut referiri la originile istorice ale TPT, este o reflectare a resentimentelor cadrelor Ministerului Public în raport cu acest partid istoric.
Un lucru nu înţeleg cei care şi-au făcut un scop în viaţă din desfiinţarea Partidului „Totul pentru Ţară”. Poţi dizolva pe cale juridică un partid politic. Dar nu poţi desfiinţa o stare de spirit, o comunitate de oameni uniţi în jurul unui ideal. Mai cu seamă un ideal pecetluit cu sângele a mii de martiri care l-au mărturisit.
Partidul “Totul pentru Ţară” a fost reînfiinţat în 1993, ca expresie a voinţei liderilor legionari din ţară, supravieţuitori ai prigoanei comuniste, având inclusiv avizul Comandantului Horia Sima. Existenţa comunităţii legionarilor şi a urmaşilor acestora nu putea fi contestată nici măcar de neocomuniştii care păstraseră puterea după decembrie 1989. După cum nu puteau ignora dreptul la asociere şi liberă exprimare a acestei comunităţi. Aşa a reapărut Partidul “Totul pentru Ţară”, numit o lungă perioadă – din rigori impuse de autorităţile criptocomuniste – Partidul „Pentru Patrie”.
Dizolvarea acestei formule juridice nu va însemna însă dizolvarea comunităţii legionare, care s-a perpetuat la nivelul unor noi generaţii, în ciuda celor care i-au dorit sfârşitul.
Partidul „Totul pentru Ţară” nu este un partid ca oricare altul. Aşa se explică permanenţa sa timp de 2 decenii în viaţa publică românească, în ciuda dificultăilor materiale în care a supravieţuit, fără finanţări din fonduri publice, fără ocuparea de funcţii în Parlament. Sacrificiile personale ale membrilor săi au reprezentat baza de existenţă a acestui partid.
Structurile sale centrale şi teritoriale nu vor dispărea nici măcar dacă partidul va fi dizolvat, deoarece ele constituie comunităţi de ideal şi faptă. Este o realitate spirituală, pe care nici o lege pământească nu o poate desfiinţa.
Istoria postdecembristă a României va trebui să consemneze tenacitatea, consecvenţa, moderaţia şi legalitatea cu care veteranii Mişcării Legionare şi mai tinerii lor continuatori au reuşit, după 60 de ani de propagandă mincinoasă împotriva lor, să impună în societatea românească realitatea existenţei lor şi să determine statul român să legalizeze formula politică şi juridică sub care doctrina lor a fost consacrată în interbelic: Partidul „Totul pentru Ţară”. Nu a fost vorba de o aventură a unor visători, nici vreo întreprindere ridicolă de epigonism lipsit de baze legale. Ci a fost vorba de o recunoaştere la nivel instituţional a acestei realităţi istorice şi spirituale.
Oricum, indiferent de rezultatul final al acestui proces, Partidul „Totul pentru Ţară” rămâne o instituţie de referinţă pentru istoria comunităţii legionare din România de după 1989, iar cei ce vor dori să cunoască linia Mişcării Legionare vor trebui să se adreseze acolo unde se află rădăcinile sale legitime.
În anii 1930, au fost dizolvate nu mai puţin de 3 din formulele juridice întreprinse de Corneliu Codreanu pentru a asigura suportul juridic şi organizatoric al mişcării legionare. De fiecare dată, o altă formulă o înlocuia pe cea dizolvată. Ceea ce se întâmplă astăzi nu este aşadar ceva nou.
Indiferent de titulatură, personalitate juridică sau statut, acești oameni vor merge înainte, hotărâți, în mersul lor, îndeplinindu-şi menirea de a aduce un climat de moralitate în viaţa publică românească, de a ieşi din tiparul materialist şi mediocru al majorităţii formaţiunilor politice şi de a se pune în continuare în slujba neamului românesc.
Preşedinte: Coriolan BACIU
Preşedinte executiv: Florin DOBRESCU
Secretar general: Alexandru ONOFREI
Acum, mai mult ca niciodata pana acum, este nevoie imperioasa de comunicare intre camarazi, de solidaritate intra-organizatorica, de ordine si disciplina si, mai presus decat orice, de initiativa legionareasca.
„Nu va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu-l pot ucide.” Sufletele noastre sa le afierosim Domnului nostru si Mantuitorului acestei lumi, precum si interesului national. Sa luptam, camarazi, fiecare dupa puterea lui, fiecare la locul lui, inspirandu-ne unul de la altul din tot ce facem bun si corect, declarand un „razboi intru cuvant” acestei lumi demonizate. Sa luptam sub scutul Legiunii Arhanghelului Mihail.
Va salut cu respect de pretutindeni, asa pot zice pt ca acuma sint in Australia dar ma intorc in tara curind. Nu sint surprins de cele citite ci de cele nefacute.Adica,mai explicit, eu nu inteleg de ce unde atita mindrie personala si orgoliu intre grupurile „legionare” si nu exista uniune intre ele mai ales acuma cind timpul este crucial. Adica mai concret, de ce nu se uneste PTP cu Noua Dreapta? mai exista o grupare a dl Serban Suru, si ce am vazut la comemorari fiecare cu grupul lui, asa ca nu ma mira -dezbina si condu-este valabila si la miscare legionara. personal am fost la Brasov, niste tinerei simpatico dar aroganti, care nu vroiau sa auda de o uniune cu ND.Am scris dl Dobrescu, despre uniune s nu am primit nici un raspuns. Acuma, ultima stire este ca cei de la ND incearca sa infiinteze un partid.Pai de ce ? sa fie doua partied cu orientare legionara?nu e mai bine sa fie unul singur si puternic?sau dorinta de putere?sau infiltrarile in PTP? nu ma mira ce aud, ce citesc si nici nu vad in bine soarta tarii. Vreti sa va salvati?faceti apel la toti cei de dreapta, chemati-i , invitati-i la maa la discutii si at veti fi puternici, caci ce este in poza de sus, cu mare miscare de legionary, sincer nu imi amintesc sa fi vazut vreodata mai mult de 5-10 personae la o comemorare, cit am participat cu cei de la ND. cred ca era mai bine sa fie toti impreuna nu pe grupulete, asa ca domnilor dragi……tara asta se duce de ripa…..sentiment rominesc nu mai exista…puteti sa demonstrate, sa scrieti si etc……NU AVETI NICI O SCAPARE DE LA DESFIINTARE….cu respect Petre de peste mari si tari….un bun romin..inca……..