În anul 1932 au fost realizate cercetări arheologice în biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu (Secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice). Cu această ocazie, au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu.
În timpul lucrărilor de consolidare a mormântului voievodal, din anul 1985, arheologul profesor universitar Panait I. Panait a coordonat cercetările arheologice la acea vreme.
În perioada 12-15 mai 2014 la solicitarea Patriarhiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, prin responsabilul de șantier, arheologul expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu, arheologul specialist dr. Raluca-Iuliana Popescu și expertul în arheometrie Ingrid Poll, a realizat cercetarea arheologica a zonei mormântului domnitorului Constantin Brâncoveanu din biserica Sfântul Gheorghe Nou. Au fost descoperite trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcaşului de cult. Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu (1688-1714), depuse în cripta de nord a mormântului, încă din anul 1720 de către Marica Brâncoveanu. În cripta alăturată au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716-1719), care au fost identificate pe baza unor inițiale metalice (I.M.), însoţite de o coroană, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului domnitorului Ioan Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conţinea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care declara că în acel sicriu se află osemintele strămoșului său domnitorul Ioan Mavrocordat.
În sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-a găsit un craniu și oseminte depuse în formă de cruce.
Alături de aceste sicrie, în cripte, se aflau mai multe oseminte depuse succesiv în decursul secolelor XVIII-XIX.
Echipa de cercetare a fost completată prin prezenţa a doi cercetători de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, din cadrul Academiei Române, respectiv dr. Andrei Soficaru și dr. Mihai Constantinescu, care au avut onoarea să continue cercetarea începută în anul 1932 de către profesorul Francisc J. Rainer. Astfel, domniile lor au putut vedea osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu și au observat următoarele: „Craniul aparține unei persoane de sex masculin, cu vârsta de cca. 60 de ani. Acesta prezintă urmele unei perforații de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă cu un obiect ascuțit. De asemenea s-a putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase”. Aceste observații sunt în concordanță cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului Constantin Brâncoveanu și cu observațiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate în anul 1932.
Sfintele Moaște ale Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu au fost așezate după o rânduială specială într-o raclă confecționată din argint aurit la atelierele Patriarhiei Române. Această raclă a fost realizată cu Înalta binecuvântare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și prin strădania Preasfințitului Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În dimineața zilei de 21 mai 2014, în ziua de prăznuire a Sfinților Împărați Constantin și Elena (hramul Catedralei Patriarhale), după săvârșirea Sfintei Liturghii în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, începând cu ora 15.00 va avea loc o procesiune solemnă cu moaștele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu pe următorul traseu: Catedrala Patriarhală, biserica Domnița Bălașa, Piața Universității și biserica Sf. Gheorge Nou, unde vor fi depuse sfintele moaște.
Muzeul Municipiului București
Prof. Dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu
Patriarhia Română