Din motivarea CCR, citez „”Curtea constată neconstituționalitatea completării art.3 din Constituție cu un nou alineat, alin.(3 indice 1), referitor la posibilitatea recunoașterii de zone tradiționale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor, deoarece aduce atingere caracterului național și unitar al statului român”. Se motivează prin faptul că „zone tradiționale” este un termen neclar care ar putea crea confuzie. Așadar, art 1 rămâne neschimbat „ România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil” .
De asemenea se face referire și la folosirea „simbolurilor naţionale” al minorităților, însă nu separat de cele ale statului, tocmai pentru a nu crea confuzia că simbolurile naționale ale minorităților sunt identice cu cele ale statului român.
Se motivează de asemenea și respingerea propunerii de „organizare automonă”, datorită faptului că România este un stat unitar ”Potrivit art.1 alin.(1) din Constituție, România este stat unitar, iar de esența statului unitar este existența unui ansamblu unic de instituții cu putere de decizie politică și juridică (un singur organ legiuitor, o singură autoritate executivă, o singură autoritate judecătorească). Crearea unor ‘organe proprii de decizie și executive’ ale unor comunități de cetățeni români, circumstanțiate prin statutul de ‘minorități naționale’, adică pe criterii etnice, este de natură să determine confuzie”
În raportul Comisiei de la Veneția de săptămâna aceasta se arată nemulțumirile cu privire la noul proiect de revizuire al Constituției României și se arată niște pași de urmat în ceea ce privește următoarele proiecte privind acest proiect. Printre îmbunătățirile despre care se vorbește subliniez: alegerea clară a unei forme de guvernământ, delimitarea clară a atribuțiilor președintelui și ale premierului, se recomandă introducerea principiului respectului reciproc și al cooperării loiale între puterile statului. Un alt aspect important este recomandarea de a limita emiterea de ordonanțe de urgență de către guvern, se fac recomandări și pentru instituirea unei baze legale de sprijin al CSM ca și garant al apărării independenței magistraților și nu în ultimul rând se recomandă o nouă dezbatere care să aibă loc într-un mediu transparent și în care să fie implicate toate mediile interesate.
Mihaela Scânteie