Pentru că această zi a fost considerată o nouă victorie a Ortodoxie împotriva ereziilor, s-a stabilit că prima duminică din Postul Mare să fie numită Duminica Ortodoxiei şi să amintească de biruinţa Bisericii asupra ereziilor.
În această duminică se citea în cadrul Liturghiei un document care purta numele de Synodicon. Acest document condamna toate ereziile şi celebra memoria tuturor celor care au contribuit la stabilirea şi aplicarea credinţei adevărate în Biserică. Există documente care atestă că aceasta citire se făcea în secolele IX-X, în cadrul Sfintei Liturghii, între “Sfinte Dumnezeule” şi pericopa din Apostol. Mai târziu, când textul s-a extins, citirea Synodiconului era la finalul Utreniei sau în cadrul acesteia.
La această lectură a Synodiconului participau şi credincioşii cu răspunsurile “Anatema să fie!”, atunci când se aminteau ereticii şi “Veşnică pomenire!”, când erau menţionaţi apărătorii dreptei credinţe.
*Întruparea Cuvântului – temei pentru posibilitatea icoanei
În Vechiul Testament avem poruncă de a nu face “chip cioplit, nici vreo înfăţişare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă şi sub pământ…” (Deut. V, 8-9). Această poruncă avea menirea de a ne feri să-L identificăm pe Dumnezeu cu ceva din creaţie.
Însă, reprezentarea lui Dumnezeu în icoană a devenit posibilă datorită întrupării Fiului. În acest sens, Sfântul Teodor Studiul afirma: “Întrucât Hristos provine din Tata ce nu se poate zugrăvi (descrie), El nefiind supus zugrăvirii (descrierii), nu poate fi reprezentat prin artă. Într-adevăr, cu ce chip s-ar putea asemăna Dumnezeirea, a cărei reprezentare este interzisă definitiv de Scriptură inspirată de Dumnezeu? Deoarece însă Hristos este născut dintr-o Maică ce se poate zugrăvi, natural ca şi El are reprezentarea corespunzătoare chipului Maicii Sale. Dacă însă, n-ar avea reprezentarea prin artă, El n-ar fi născut din Maica ce se poate zugrăvi şi deci ar avea numai o singură naştere – evident – din Tatăl; dar aceasta înseamnă distrugerea planului veşnic al lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii”.
*Icoana oferă singura imagine posibilă a lui Dumnezeu Cel nevăzut, făcut văzut în Hristos prin Întrupare
Toţi Sfinţii Părinţi ai Bisericii din perioada iconoclasmului, Sfântul Ioan Damaschin, patriarhul Nichifor, Sfântul Teodor Studitul, invoca pentru existenţa icoanei Întruparea Domnului.
Aşadar, în Vechiul Testament orice reprezentare a lui Dumnezeu era interzisă, pentru că de vreme ce Dumnezeu nu Se întrupase, reprezentarea Sa nu era decât un produs al fanteziei umane, adică o imagine falsă, o cădere în idolatrie.
*În Duminica Ortodoxiei se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare
În “Duminica Ortodoxiei”, în toate Bisericile Ortodoxe se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Aceasta Liturghie, una dintre cele trei existente în cultul ortodox, se oficiază numai de zece ori pe an: în primele cinci duminici din Postul Mare, în Joia şi Sâmbăta Mare, în Ajunul Crăciunului şi al Bobotezei şi în ziua sărbătorii Sfântului Vasile cel Mare.
*În Duminica Ortodoxiei se citeşte pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane trimite în fiecare an, în Duminica Ortodoxiei, o scrisoare pastorală care este citită în toate bisericile din parohii şi mănăstiri. În pastorala se vorbeşte despre importanţa cinstirii sfintelor icoane ca expresie a credinţei ortodoxe şi se face un apel către toţi credincioşii, să contribuie fiecare la lucrarea misionară a Bisericii, mai ales în parohiile sărace din ţară şi străinătate.
Sursa: crestinortodox.ro via Ziarul Unirea