În data de 11 februarie 2014, am depus două noi propuneri legislative. Prima propunere legislativă se referă la înfiinţarea Muzeului Istoriei Totalitarismului, care se bazează pe acelasi principiu, şi anume necesitatea de informare şi de recuperare a memoriei istoriei recente, resimţită îndeosebi la nivelul tinerei generaţii.
Bucureştiul deţine trista performanţă de a fi singura capitală din estul Europei în care nu există un muzeu al comunismului. Ideea înfiinţării unor muzee ale totalitarismului se regăseşte în majoritatea fostelor ţări comuniste. Toate capitalele ţărilor din fostul lagăr comunist adăpostesc de ani buni muzee ale dictaturii. Muzeele din Praga, Varşovia, Budapesta constituie destinaţii culturale nu doar pentru localnici, ci şi pentru turiştii străini. Exemplul impresionantului Berlin Hohenschoenhausen Memorial, care alături de muzeele înfiinţate în alte foste sedii ale STASI obţine bugete anuale de zeci de milioane de euro, şi care în 2010 atrăgea nu mai puţin de 332.000 de vizitatori, este – credem noi – convingător pentru înfiinţarea unui memorial al totalitarismului românesc.
Am optat pentru un muzeu care să cuprindă nu doar dimensiunea comunistă a experienţei totalitare, deoarece România se distinge în concernul statelor europene prin trista performanţă a unei nopţi totalitare începute în 1937 şi încheiate, după trei dictaturi consecutive, în decembrie 1989. Fapt care se reflectă trist, chiar şi astăzi la nivelul distorsiunii mentalităţilor, moravurilor publice şi funcţionării instituţiilor României, cu efecte pe care le resimţim cu toţii zilnic.
Necesitatea realizării unui Muzeu al Totalitarismului este dată de dubla sa valoare: istorică şi educativă.
Ca şi în Germania şi celelalt state post-comuniste, asumarea memoriei totalitare trebuie să ocupe un loc important în educaţia tinerelor generaţii, parteneriatele dintre Muzeul Totalitarismului şi învăţământul românesc putând beneficia de experienţa deja prodigioasă a acestor state.
Justificarea iniţiativei noastre vine şi din faptul că românii s-au arătat deschişi faţă de propunerea privind înfiinţarea unui muzeu al totalitarismului comunist, 51% dintre cetăţeni răspunzând favorabil unui sondaj realizat de CSOP pe această temă, în anul 2010.
Instituţie publică de cultură, Muzeul Istoriei Totalitarismului, va avea în administrare Fortul 13 Jilava. Alegerea acestui loc este justificată prin necesitatea de a investi în prezervarea unui loc memorial, care în prezent ar putea oferi încadrare şi autenticitate exponatelor, dar care, din nefericire, nu beneficiază de o atenţie suficientă şi se află în continuă degradare. Prin intermediul acestui muzeu, se poate crea o cultură a vizualului, ce ne poate face martori ai unei istorii deja încheiate, prin colecţionarea şi expunerea unor elemente relevante.
Cea de a doua propunere vizează introducerea disciplinei ‘Istoria totalitarismului în România’ , mai precis în clasa a XII-a, ca disciplină obligatorie de studiu, urmând a modifica domeniul de conţinut al disciplinei Istoria Românilor. Această iniţiativă vizează reorganizarea implicită a structurii programei şcolare, astfel încât scopul nu este acela de a introduce ore suplimentare ci de a schimba actuala disciplină de Istorie pentru clasa a XII-a, cu un domeniu de conţinut mai punctat, mai concis şi mai important pentru abordarea istoriei recente. Măsura propusă vine ca un răspuns la necesitatea de informare şi de recuperare a memoriei istoriei recente, resimţită la nivelul tinerei generaţii care trebuie să perceapă istoria ca un exerciţiu de gandire asupra experienţelor traumatizante din trecutul României. Motivul pentru care Istoria totalitarismului trebuie să constituie o disciplină obligatorie, restructurând astfel programa disciplinei de Istorie, constă în necesitatea de asumare a trecutului şi de prevenire a unor forme de regim ce îşi propun anihilarea demnităţii şi a individului, cum a fost regimul comunist.
Pe această cale le mulţumesc celor care au răspuns invitaţiei mele de a participa la dezbaterea privind elaborarea acestor propuneri legislative, contribuind cu sugestii la acest demers important pentru reconcilierea şi asumarea trecutului !
Am optat pentru un muzeu care să cuprindă nu doar dimensiunea comunistă a experienţei totalitare, deoarece România se distinge în concernul statelor europene prin trista performanţă a unei nopţi totalitare începute în 1937 şi încheiate, după trei dictaturi consecutive, în decembrie 1989. Fapt care se reflectă trist, chiar şi astăzi la nivelul distorsiunii mentalităţilor, moravurilor publice şi funcţionării instituţiilor României, cu efecte pe care le resimţim cu toţii zilnic.
Necesitatea realizării unui Muzeu al Totalitarismului este dată de dubla sa valoare: istorică şi educativă.
Ca şi în Germania şi celelalt state post-comuniste, asumarea memoriei totalitare trebuie să ocupe un loc important în educaţia tinerelor generaţii, parteneriatele dintre Muzeul Totalitarismului şi învăţământul românesc putând beneficia de experienţa deja prodigioasă a acestor state.
Justificarea iniţiativei noastre vine şi din faptul că românii s-au arătat deschişi faţă de propunerea privind înfiinţarea unui muzeu al totalitarismului comunist, 51% dintre cetăţeni răspunzând favorabil unui sondaj realizat de CSOP pe această temă, în anul 2010.
Instituţie publică de cultură, Muzeul Istoriei Totalitarismului, va avea în administrare Fortul 13 Jilava. Alegerea acestui loc este justificată prin necesitatea de a investi în prezervarea unui loc memorial, care în prezent ar putea oferi încadrare şi autenticitate exponatelor, dar care, din nefericire, nu beneficiază de o atenţie suficientă şi se află în continuă degradare. Prin intermediul acestui muzeu, se poate crea o cultură a vizualului, ce ne poate face martori ai unei istorii deja încheiate, prin colecţionarea şi expunerea unor elemente relevante.
Cea de a doua propunere vizează introducerea disciplinei ‘Istoria totalitarismului în România’ , mai precis în clasa a XII-a, ca disciplină obligatorie de studiu, urmând a modifica domeniul de conţinut al disciplinei Istoria Românilor. Această iniţiativă vizează reorganizarea implicită a structurii programei şcolare, astfel încât scopul nu este acela de a introduce ore suplimentare ci de a schimba actuala disciplină de Istorie pentru clasa a XII-a, cu un domeniu de conţinut mai punctat, mai concis şi mai important pentru abordarea istoriei recente. Măsura propusă vine ca un răspuns la necesitatea de informare şi de recuperare a memoriei istoriei recente, resimţită la nivelul tinerei generaţii care trebuie să perceapă istoria ca un exerciţiu de gandire asupra experienţelor traumatizante din trecutul României. Motivul pentru care Istoria totalitarismului trebuie să constituie o disciplină obligatorie, restructurând astfel programa disciplinei de Istorie, constă în necesitatea de asumare a trecutului şi de prevenire a unor forme de regim ce îşi propun anihilarea demnităţii şi a individului, cum a fost regimul comunist.
Pe această cale le mulţumesc celor care au răspuns invitaţiei mele de a participa la dezbaterea privind elaborarea acestor propuneri legislative, contribuind cu sugestii la acest demers important pentru reconcilierea şi asumarea trecutului !
Cu stimă,
Dan Cristian Popescu