În 2012 şi 2013 Consiliul Local din Timişoara a acordat două tranşe de bani pentru lucrările de reabilitare a monumentului de la Pădurea Verde dedicat partizanilor executaţi la marginea oraşului de pe Bega de autorităţile comuniste. Primarul liberal Nicolae Robu susţine acum şi alocarea unei sume suplimentare, de circa 66.000 de euro, pentru finalizarea lucrărilor de la Monumentul Rezistenţei Anticomuniste din Banat.
Noua tranşă de bani va fi acordată după ce suma va fi votată în următoarea şedinţă a Consiliului Local.
“Suma alocată va fi utilizată pentru efectuarea lucrărilor de construcţii la monument, conform documentaţiei tehnice a beneficiarului. Justificarea şi decontarea cheltuielilor ocazionate de realizarea acestor lucrări se vor face numai pe baza de acte doveditoare, conform legii”, se arată în proiectul de hotârare pus pe site-ul Primăriei Timişoara.
Renovarea monumentului, care în prezent este într-o stare deplorabilă, este o lucrare susţinută şi de edilul şef. “Este un monument important pentru Timişoara, este important pentru Banat, este important pentru istoria României şi de aceea am considerat că trebuie să continuăm să sprijinim realizarea lui”, spunea primarul Nicolae Robu în vara anului trecut.
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) a realizat construcţia acestui monument în perioada 1998-200, din sponsorizări şi contribuţii din partea unor unităţi economice, persoane fizice şi autorităţi locale.
Având în vedere faptul că monumentul de la marginea Timişoarei se află acum într-o avansată stare de degradare, este necesară o intervenţie de reamenajare pentru a crea o imagine adecvată.
În proiectul de reamenajare, al arhitectului Şerban Sturdza, se propune crearea unei incinte împrejmuite în jurul monumentului pentru a putea dispune de un acces controlat şi pentru a-l proteja. În al doilea rând se propune menţinerea stabilităţii movilei de pământ, reprofilarea şi fixarea taluzului şi prin executarea, la baza lui, a unei centuri de 45 de plăci de beton armat şi a unui trotuar de acces în jurul monumentului. Pe aceste plăci de beton vor fi amplasate plăci memoriale din granit negru, pe care să fie inscripţionate numele celor care au fost executaţi la Pădurea Verde, a celor care au fost ucişi în luptele cu Securitatea şi a celor care au murit în închisori, lagăre şi deportări. Ansamblul va cuprinde şi sisteme de irigaţii şi de supraveghere video.
Monumentul, ridicat pe o colină, este reprezentat de o cruce, simbol al jertfei umane. În prezent are la bază o placă comemorativă, inscripţionată cu textul: “Şi aici ca pretutindeni în ţară, în vremea pustiirii sovietice comuniste, au fost ucişi fii ai poporului român, luptători pentru apărarea fiinţei naţionale. Cinstiţi-le dăruirea şi jertfa, rodind-o în mâine”.
În fiecare vară, foştii deţinuţi politici, urmaşii acestora şi membrii organizaţiilor naţionaliste din Banat se adună în faţa crucii din beton pentru a organiza o slujbă comemorativă şi pentru a aduce un omagiu acelora care au căzut pentru Credinţă şi Neam luptând cu arma în mână împotriva unui regim satanizat.
În luna iunie a anului 1949 are loc la Timişoara procesul intentat celor mai de seamă luptători anticomunişti din zona Banatului. Dintre cei 12 inculpaţi, cinci sunt condamnaţi la moarte prin împuşcare (Spiru Blănaru, Petru Domăşneanu, Ion Tănase, Petru Puşchiţă zis Mutaşcu şi Romulus Mariţescu) iar restul de şapte la diverse pedepse privative de libertate. Ziua de 16 iulie este una de doliu în Banat deoarece în aceeaşi zi a anului 1949 cei cinci luptători anticomunişti din Grupul legionarului Spiru Blănaru au fost executaţi la Pădurea Verde, în frunte cu acesta. Sursa: FrontPress.ro