Măsurile adoptate de Guvernul Ponta în ultimele luni ale anului 2013, măsuri menite să echilibreze finanţele publice într-un an cu două runde electorale, vor scumpi viaţa românilor şi vor afecta în egală măsură mediul de afaceri. Majorarea salariului minim se traduce prin amenzi mai mari, noua metodă de calcul a accizelor ar putea duce la scumpirea carburanţilor, alcoolului şi tutunului, iar impozite precum “taxa de stâlp” ar putea crea reacţii în lanţ ce par a fi neglijate de guvernanţi. Unele dintre cele mai semnificative majorări de taxe au fost operate în sectorul transporturilor, unde au fost scumpite biletele de călătorie sau au fost propuse taxe mai mari, proiectele aflându-se în dezbatere la ora actuală.
Scumpirea carburanţilor
Cu toate că executivul a decis să amâne cu trei luni introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburant, schimbarea metodei de calcul a accizelor, prin indexarea cu inflaţia, va duce la majorarea nivelului acestora începând cu ianuarie 2014.
Noua metodologie de calcul adoptată de guvern se aplică doar în situaţia în care cursul de schimb este mai mic decât cel din anul anterior, cum s-a întâmplat în 2013, când cursul de la 1 octombrie a fost de 4,4485 de lei pe euro, în scădere cu 1,6% faţă de rata de schimb de anul trecut, de 4,5223 lei/euro. Prin urmare, în 2014, cursul de schimb la care se vor transforma accizele din euro în lei va fi cel din 2012, ajustat cu rata inflaţiei, respectiv 4,7380 lei/euro (4,5223 lei/euro, cursul afişat de BCE la începutul lunii octombrie 2012, actualizat cu o rată a inflaţiei de 4,77%, respectiv rata inflaţiei de la finele lunii septembrie), potrivit calculelor Consiliului Fiscal.
Astfel, la un preţ mediu de 5,85 de lei pe litru de benzină, un şofer ar putea scoate din buzunar cu 7,6 bani în plus începând din 2014, dacă scumpirea accizelor va fi transferată în preţul carburanţilor, reiese din calculele gândul. În cazul motorinei, majorarea ar putea fi de circa 6,4 bani pe litru, dacă luăm în calcul un preţ mediu de 5,95 de lei pe litru. Estimarea s-a făcut ţinându-se cont de faptul că accizele reprezintă 28% din preţul benzinei, respectiv 23% din preţul benzinei. Schimbarea modului de calcul a accizelor va duce la încasări suplimentare de 1,1 miliarde de lei, circa 247,1 milioane de euro, la bugetul de stat, se arată în raportul legii bugetului.
Acciza de 7 eurocenţi pe litru, amânată cu trei luni
Guvernul a decis să amâne cu trei luni introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi la carburanţi, după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va promulga legea bugetului de stat dacă nu se renunţă la această măsură. Premierul Victor Ponta arăta că cetăţenii nu vor fi afectaţi de aceste majorări ale accizelor deoarece contextul internaţional este unul favorabil. Mai exact, cotaţiile petrolului, o componentă importantă a preţului carburanţilor, sunt în scădere. ”Nu va creşte preţul la benzină pentru că avem un context economic favorabil pe bursele mondiale. Preţul combustibilului va scădea în mod semnificativ. Cred că impactul pentru cetăţeanul care merge şi pune benzină la pompă nu va exista”, a explicat Ponta. Preşedintele Traian Băsescu l-a contrazis însă pe premier, măsura fiind motivul invocat de şeful statului pentru a nu semna memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional. ”Prin renunţarea la introducerea accizei de 52-55 de bani resursele trebuie tăiate de la excesul de repartizare bugetară de al domnul ministru Dragnea şi din rezerve plantate în diverse locuri, dar în mod deosebit la dobânzi”, a arătat preşedintele în urma unei discuţii de 45 de minute avute cu premierul Victor Ponta.
Taxa pe stâlp, venituri de 0,5 miliarde de lei
Din taxa pe “stâlp”, respectiv impozitul pe construcţiile speciale, Guvernul estimează că va încasa anul viitor 488 de milioane de lei (109,6 milioane de euro). Calculele executivului par a fi însă contrazise de cifrele înainte de mediul privat. Fondul Proprietatea (FP) estimează că statul va încasa anul viitor din taxa pe construcţii speciale între 700 şi 900 de milioane de lei numai de la companiile unde Fondul este acţionar, mai exact OMV Petrom (18,99%), Hidroelectrica (19,94%), Romgaz (14,99%), Nuclearelectrica (9,72%) Transgaz (14,98%), Transelectrica (13,49%), Conpet (29,7%), GDF Suez Energy România (12%). Consiliul Fiscal anticipează de asemenea un impact mai mare al impozitului de 1,5% pe constucţiile speciale, categorie în care intră construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare – descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii. Măsura a fost dur criticată de mediul privat. Consiliului Investitorilor Străini (FIC) a precizat că măsura va afecta atât plătitorul direct din sectoare precum energie, telecomunicaţii, utilităţi, transport sau infrastructură, dar şi pe consumatorul final şi ar putea duce totodată la eşecul unor viitoare privatizări. Noua taxă i-a nemulţumit şi pe liderii locali care au cerut guvernului ca aceasta să fie vărsată la bugetele locale, cum se întâmplă spre exemplu cu impozitul pe clădiri.
Impozitul forfetar
Barurile şi cafenelele din centrul Capitalei sau cele din marile oraşe din ţară ar urma să plătească, în funcţie de suprafaţă, un impozit forfetar cuprins între 1.500 şi 3.400 de euro pe an, în timp ce în localurile din oraşele care nu sunt municipii taxa variază între 310 euro şi 2.000 de euro, reiese din normele de aplicare ale noii forme de impozitare. Impozitul forfetar ar urma să intre în vigoare în 2014, în situaţia în care proiectul de lege iniţiat de guvern va fi aprobat de Parlament. Totodată, proprietarii de hoteluri de patru şi de cinci stele din Bucureşti ar urma să achite un impozit forfetar cuprins între 468 şi 891 de lei pe loc de cazare. La un hotel de trei stele din Cluj, spre exemplu, impozitul propus este cuprins între 205 şi 244 lei, iar la o unitate de una sau de două stele situată într-o staţiune montană suma este de circa 120 lei. Totodată, taxa pentru o pensiune este cu 20% mai mică decât cea percepută în cazul hotelurilor.
Proprietarul unui restaurant cu o suprafaţă de 150 de metri pătraţi din centrul Capitalei va plăti de la începutul anului viitor un impozit forfetar de 17.136 de lei pe an (3.900 de euro), în timp ce pentru o shaormerie de peste 50 de metri pătraţi se vor achita cel puţin 12.474 de lei (2.835 de euro). O spălătorie auto, o vulcanizare sau un service auto cu o suprafaţă de circa 200 de metri pătraţi vor plăti anual, începând din 2014, un impozit forfetar de 18.000 de lei, 14.400 de lei şi 24.000 de lei, mai reiese din normele de aplicare.
Amenzi mai mari
Majorarea salariului minim, de la 800 de lei pe lună, la 900 de lei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014, îi va obliga pe şoferii care încalcă regulile de circulaţie să plătească amenzi mai mari cu până la 1.200 de lei, chiar din prima zi a noului an. Un punct de amendă reprezintă 10% din valoarea salariului minim brut pe economie. Astfel, în perioada ianuarie-iunie, un punct de amendă va reprezenta echivalentul a 85 de lei, iar de la începutul lunii iulie, acesta va creşte la 90 de lei, faţă de 80 la finele lui 2013. Prin urmare, pentru depăşirea limitei de viteză cu 51 până la 60 de kilometri pe oră, abatere pentru care se pot acorda între 9 şi 20 de puncte amendă, un şofer va fi sancţionat în 2014 cu amenzi cuprinse între 765 de lei şi 1.700 de lei, faţă de 720 – 1.600 de lei în 2013. Începând cu jumătatea anului, amenzile se vor situa între 810 lei şi 1.800 de lei. Depăşirea limitei de viteză cu peste 60 de kilometri pe oră implică sancţiuni cuprinse între 21 şi 50 de puncte amendă, respectiv între 1.785 de lei şi 4.250 de lei de la 1 ianuarie şi între 1.890 de lei şi 4.500 de lei începând cu 1 iulie 2014, reiese din prevederile celui mai recent proiect al Codului Rutier. Totodată, amenda maximă pe care o poate lua un şofer se va majora de la 9.600 de lei (în cazul în care depăşirea vitezei legale cu mai mult de 60 de kilometri pe oră se soldează cu un accident rutier urmat exclusiv de paguime materiale, iar şoferului i se aplică 120 de punct de penalizare), la 10.200 în primele şase luni ale anului, respectiv 10.800 de lei după 1 iulie. În urma majorării salariului minim, încasările la buget se vor majora cu circa 344 de milioane de lei, echivalentul a 77,3 milioane de euro, reiese din calculele executivului. Peste 800.000 de salariaţi vor beneficia din ianuarie 2014 de majorarea salariului minim brut pe ţară de la 800 la 850 de lei, dintre care mai puţin de o treime sunt din sectorul bugetar, iar majorarea cu încă 50 de lei se va aplica din iulie pentru 966.405 de angajaţi, potrivit datelor Ministerului Muncii.
Primarii nu mai au restricţii pentru majorarea impozitelor locale
Guvernul a eliminat din Codul Fiscal limitarea de 20% a plafonului până la care administraţiile locale pot majora taxele şi impozitele locale pentru persoanele fizice, acesta fiind menţinut doar pentru persoanele juridice. ”Având în vedere dificultăţile financiare ale autorităţilor locale şi creşterea autonomiei locale în luarea deciziilor, ca măsură de protecţie a mediului de afaceri, limita maximă a cotelor adiţionale de 20% a fost menţinută numai pentru persoanele juridice”, se arată în ordonanţa de guvern publicată la jumătatea lunii noiembrie de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Chiar şi aşa, cei mai mulţi lideri locali au ales să majoreze impozitele doar cu rata inflaţiei. În Vaslui, spre exemplu, impozitele locale pentru clădiri şi terenuri vor fi majorate cu 16% în 2014. Primăria Vaslui a încasat în 2013 în jur de 23 de milioane de lei, potrivit Mediafax.
Scumpiri la metrou
Bucureştenii care circulă cu metroul vor plăti cu până la 33% în plus pe transport, potrivit unui proiect de ordin al ministrului Transporturilor privind aprobarea tarifelor la călătoria cu metroul. Astfel, preţul cartelei cu două călătorii va urca de la 4 lei la 5 lei.
Cartela cu 10 călătorii va costa 20 de lei, faţă de 15 în prezent. Tarifele abonamentelor lunare cu 62 de călătorii, respectiv cu un număr nelimitat de călătorii se vor majora cu 15 lei, la 65 de lei, respectiv 75 de lei. Abonamentul săptămânal cu număr nelimitat de călătorii se va scumpi cu 5 lei, la 25 de lei, în timp ce pentru un abonament de o zi, bucureştenii vor scoate din buzunar 8 lei, faţă de 6 lei în prezent. Ultima scumpire a călătoriilor cu metroul a avut loc în vara lui 2012, când cartelele cu 10 călătorii s-au scumpit cu 50%, de la 10 la 15 lei. Practic, faţă de nivelul din 2012, preţul călătoriilor cu metroul s-a dublat, în condiţiile în care Metrorex primeşte subvenţie de la stat. Subvenţiile pentru transportul de călători cu metroul au fost majorate pentru anul viitor cu 6,3%, faţă de nivelul din acest an, de la 328,3 milioane de lei (circa 73,7 milioane de euro) la 349 de milioane de lei (78,4 milioane de euro), potrivit bugetului aprobat de Guvern. Mersul cu trenul a devenit de asemenea mai scump la finele lui 2013, când preţul biletelor au fost majorate cu până la 10% prin ordin al conducerii Ministerului Transporturilor. Astfel, dacă pentru rutele scurte (parcurse de trenurile Regio), creşterea s-a făcut prin rotunjirea tarifului la 50 bani sau la leu, prin majorări cu valori cuprinse între 10 bani şi 50 bani, pentru rutele lungi, la trenurile InterRegio (IR) scumpirea a fost de până la 10%.
Rovinieta s-ar putea scumpi cu peste 60%
Rovinieta se va scumpi cu până la 66%, potrivit unui proiect de modificare a legislaţiei privind tarifele de utilizare a infrastructurii rutiere, iniţiat de Departamentul pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine la finele lunii septembrie şi aflat în consultare interministerială. Astfel, şoferii de autoturisme vor plăti 5 euro pentru o rovinietă valabilă 7 zile, 10 euro pentru cea valabilă 30 de zile şi 32 de euro pentru rovinieta valabilă un an, faţă de 3, 7 respectiv 28 de euro în prezent. Taxa de drum va fi ceva mai mică pe anumite perioade de valabilitate în cazul vehiculelor de transport marfă şi persoane, reiese din proiect. Spre exemplu, pentru vehiculele de transport marfă de până la 2,5 tone, tarifele pentru 7 zile şi 12 luni cresc de la 6 la 7 euro, respectiv de la 96 la 100 euro, dar scad în cazul intervalului de 30 zile, de la 16 euro la 14 euro.
Sursa: Gandul.info via Magazin Critic