În prezenţa reprezentanţilor mass-mediei, au dat curs invitaţiei personalităţi şi instituţii de marcă în domeniul cercetării şi promovării istoriei trecutului recent. Printre cei prezenţi s-au numărat: dl. Radu Ciuceanu – preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, dl. Andrei Muraru – preşedintele IICCMER, dl Florin Dobrescu şi dna Ioana Dobrescu din partea Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, arhitectul Vlad Mitric – realizator al unui proiect vizând transformarea Fortului 13 Jilava în memorial al crimelor comunismului, d-na Puica Buhoci – cercetător asociat pe lângă INST, istoricul Liviu Pleşa – cercetător în cadrul CNSAS, dr. Bogdan Duca – unul din promotorii Iniţiativei România Liberală, dl. Petre Terescenco din partea Muzeului Satului din Bucureşti, dl. Dan Matei – director în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului şi alţii.
După ţinerea unui moment de reculegere în memoria luptătorilor anticomunişti căzuţi în cei 45 de ani de dictatură, inclusiv în decembrie 1989, a fost salutată prezenţa unei delegaţii a Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti. Au fost prezentaţi foştii deţinuţi politici Ion Slăvoiu, Valentin Cantor, Neculai Enciu şi Gheorghe Nechifor, precum şi secretariatul Federaţiei – doamnele Doina Vulpescu şi Doina Filip, precum şi domnul Florian Cristache.
„Ambele inițiative au rolul de face cunoscute mai bine aceste lucruri, tinerii trebuie să cunoască istoria recentă a României, pentru că foarte multe probleme care astăzi deranjează și afectează viața oamenilor își au rădăcina acolo”, a spus dl. Dan Cristian Popescu, inițiatorul celor două proiecte. Potrivit acestuia, locația vizată pentru înființarea muzeului este Fortul 13 Jilava, vechea clădire unde erau închiși deținuții politici, o clădire istorică, adiacentă actualului penitenciar Jilava, astăzi nefuncţională.
„Există mai multe proiecte pentru transformarea acestui edificiu într-un muzeu. Din păcate, accesul se face încă prin închisoarea Jilava și acolo este doar conservat. Noi vrem să punem acest muzeu pe harta obiectivelor cultural-turistice din România. Am vrea să ne cunoaștem istoria, să știm cum acolo au fost închiși, chinuiți și supuși unor condiții inumane doar deținuți politici pentru că aveau alte păreri decât regimul comunist”, a subliniat deputatul.
„Aceste inițiative vor urma cursul unor dezbateri publice, ele vor fi perfecționate, pentru că eu am plecat mai mult cu niște idei și aș vrea să fie un consens în societatea civilă și în rândul persoanelor care sunt interesate de aceste subiecte, iar după ce vor avea o formă care va include cele mai multe idei, o să le depun oficial pe parcursul birocratic al unor propuneri de lege, probabil în februarie anul viitor, odată cu noua sesiune parlamentară”, a explicat inițiatorul proiectelor.
În opinia directorului Institutului Național al Totalitarismului, Radu Ciuceanu, pentru înființarea acestui muzeu prima măsură ar fi intrarea în posesia Fortului 13, „un tezaur al poporului român atât prin jertfă, cât și prin obiectivul pe care și-l propune. Să ne grăbim. fiindcă acest fort este într-o continuă distrugere, iar cu cât timpul va trece noi vom dispare (n.r.foștii deținuți politici)”.
În ton mai rezervat, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Andrei Muraru, a făcut apel la realism în privinţa materializării acestor proiecte, ințiativa privind muzeul implicând sume pe care statul nu le are. „Avizul institutului va fi pozitiv. Am vrea ca discuția să fie practică, concretă, cu oameni care decid această chestiune. Trebuie să se discute cu secretarul general al Ministerului Culturii și să existe o decizie politică în acest sens. Orice inițiativă va trebui să primească un aviz pozitiv de la Guvern și de la Ministerul de Finanțe, care este sărac”, a arătat Muraru. El s-a arătat rezervat însă în privinţa inițativei referitoare la studiul istoriei totalitarismului în licee.
Cu vasta-i experienţă acumulată, arhitectul Vlad Mitric a expus câteva recomandări cu privire la proiectul de lege ce va reglemanta înfiinţarea acestui amplu muzeu, insistând pe necesitatea creării pe lângă acesta a unui institut de cercetări, realizarea în afara perimetrului Fortului 13 Jilava a unei clădiri moderne adecvate acestui scop, dar şi înfiinţarea de muzee mai mici de profil în alte zone ale ţării unde au existat închisori politice, lagăre ori s-au desfăşurat episoade de referinţă ale rezistenţei anticomuniste.
În sprijinul acestor păreri a venit şi d-na Puica Buhoci, care a propus şi realizarea unor circuite turistice care să includă aceste obiective importante.
Dl Florin Dobrescu, secretarul Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, şi-a exprimat satisfacţia faţă de această iniţiativă legislativă, arătând că sprijinirea acestor iniţiative este o datorie de onoare, anunţând sprijinul total al fundaţiei în acest proiect, cu toată experienţa de care această instituţie dispune ca urmare a unei îndelungi activităţi în domeniu a membrilor săi.
D-na Ioana Dobrescu, specialist în muzeologie şi membru în conducerea Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, a salutat iniţiativa, contracarând cu accente optimiste rezervele unor antevorbitori, exemplificând în acest sens cu acţiunile de anvergură organizate anual de FIGO, fără nici un sprijin financiar dar cu rezultate notabile.
În acelaşi ton a intervenit şi dl Bogdan Duca, d-sa făcând şi o severă critică sistemului birocratic românesc, considerând ofensatoare la adresa emmoriei foştilor deţinuţi politici înfiinţarea a nenumărate instituţii care, sub pretextul studierii şi condamnării comunismului, au dat posibilitatea înfiinţării unor sinecuri fără rezultate pe măsură. El a afirmat că cele mai notabile iniţiative în domeniu au venit din zona societăţii civile, a unor fundaţii sau personalităţi, exemplificând cu ansamblul memorial-monastic iniţiat de Dan Puric la Aiud ori cel al Părintelui Justin Pârvu, susţinut de Arhiepiscopul Teodosie la Poarta Albă.
Dl Dan Matei, de la Institutul Naţional al Patrimoniului, a aplaudat iniţiativa, oferind recomandări în privinţa etapelor de parcurs. D-sa a îndemnat pe iniţiatori ca, concomitent cu proiectul, să demareze o acţiune de culegere a mărturiilor ultimilor supravieţuitori ai închisorilor, atât cât mai sunt în viaţă, pentru înfinţarea unei biblioteci digitale a totalitarismului.
Conform inițiatorului, Muzeul Istoriei Totalitarismului va reprezenta un loc de memorie, esențial pentru prezervarea unei perspective pozitive față de democrație, chiar și în momentele de criză ale acesteia. Radiografia documentară și vizuală a regimului totalitar își propune să fie rezultatul unei cooperări între istorici, specialiști în științe sociale și drept, figuri publice ale regimului actual, dar și persoane ce au fost afectate în mod direct de comunism, fiind vorba de peste 200.000 de persoane.
Biroul de presă al Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu”