Sursa: Realitatea.net
Unul dintre cei mai cunoscuți luptători anticomuniști români, Ion Gavrilă Ogoranu, a primit vineri un moment special de respect și apreciere pentru cele câteva decenii din viața sa pe care le-a dedicat în totalitate rezistenței împotriva regimului comunist, perioadă în care a stat timp de 21 de ani ascuns în satul Galtiu din județul Alba.
Follow us: @realitatea on Twitter
Câteva zeci de admiratori și persoane care l-au cunoscut pe „Moșul” Ogoranu s-au adunat la Sala Unirii din Alba Iulia pentru a rememora întâmplările prin care a trecut acesta și a le împărtăși celor tineri o mică „lecție despre demnitate și despre ce înseamnă a-ți da viața pentru o idee”, scrie alba24.ro.
Povestea vieții lui Ion Gavrilă și a Anei, cea care l-a ascuns timp de 21 de ani în propria casă și care i-a devenit soție, a fost spusă de Coriolan Baciu, președintele Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”. „A fost odată o tânără de 19 ani, în Galtiu, în anul 1940. Ea se numea Ana Mârza și făcuse școala în sat. Atunci a avut loc o primă lovitură dată României: s-au ciuntit granițele. Fenomenul a fost resimțit foarte dur de întreaga populație. România era într-o revoluție nemaipomenită. Marea Unirea era un „punct astral” al națiunii române și după 22 de ani, în 1940, cad granițele. Din nord au sosit o mulțime de refugiați, care s-au adăpstit care pe unde. La Galtiu se adăpostește o familie, Săbăduș. În această familie Săbăduș, era un băiat de 20 de ani, Petru, în ultimul an de liceu, trebuia să înceapă cursurile în acea toamnă, însă, după Dictatul de la Viena, nu a mai putut, pentru că a fost nevoit să se refugieze. La începutul toamnei, a cunoscut-o pe Ana. Apoi, familia s-a refugiat mai departe, în Făgăraș, și băiatul s-a înscris la o școală din Făgăraș. În ultimul an de liceu l-a întâlnit pe Ion Gavrilă. S-au împrietenit. După un an, PetruSăbăduș a terminat liceul și s-a dus student la Medicină la Cluj. După încă un an, a reluat relația cu Ana și s-au căsătorit. În 1943 și 1944 li s-au născut primii doi copii”, a povestit acesta.
Petru Săbăduș participă, ca student, la prima acțiune de rezistență anticomunistă în 1946, vestita Grevă de la Cluj, în care a fost implicat și Ion Gavrilă și Mitropolitul Valeriu Anania, cu numele de călugăr Bartolomeu. A fost, poate, ultima manifestare semnificativă și cu oarecare succes împotriva comunismului din acea perioadă, după care regimul, care se întărea pe zi ce trece, nu a mai permis astfel de manifestări.
După greva studențească, Petreu Săbăduș este luat în „colimator” și, știind că este urmărit și în pericol de a fi arestat, încearcă să treacă în Iugoslavia în 1948. Este arestat la graniță, condamnat și închis la Gherla. În 1953, ieșind la plimbare în curtea închisorii, vede un om bătut care nu putea să se miște. Fiind medic, încercă să îl ajute. Medicul închisorii îl vede, îl lovește cu brutalitate, i se rupe splina, iar după două zile moare în infirmeria închisorii din Gherla. Avea 34 de ani.
Ana rămâne singură în Galtiu cu cei doi copii și într-o noapte a anului 1955 îi bate cineva la ușă. Era Ion Gavrilă, care între timp, amenințat de arestare în 1948, refuză să se supună și ridică un punct esențial al demnității prin organizarea Grupului Carpatin Făgărășan, prin care un număr de sub 20 de tineri se constituie într-un grup de rezistență, având susținerea a câteva sute de familii din zona Făgărașului. Acest grup de rezistență a stat în munții Făgăraș timp de 8 ani. Imens pentru acea perioadă de represiune extraordinară din anii comunismului în care 20 de oameni din care au rămas 11 să nu poată fi prinși deși erau trimise batalioane de securitate să scotocească fiecare milimetru de teren din sate și din munți.
În 1955, grupul nu reușește să se mai reunească și Gavrilă încearcă să găsească o soluție personală, ieșind spre Cluj pentru a găsi o variantă de a părăsi țara. Știa că era condamnat de două ori la moarte și că nu mai avea scăpare. Ana Săbăduș îl adăpostește, în speranța că va găsi în timp un contact pentru a putea pleca. Spre toamnă, află că ceilalți camarazi au fost arestați prin trădare. Li s-a întins o cursă care în acele condiții, le-a fost fatală. Perspectiva de a ieși spre Grecia pe care le-au oferit-o niște agenți ai Securității i-a făcut să fie prinși, apoi condamnați și executați în anul 1957.
Citeşte mai mult pe alba24.ro.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/povestea-luptatorului-anticomunist-roman-ascuns-de-sotia-sa-timp-de-20-de-ani_1188662.html#ixzz2UHNH182u