Filmul unei CATASTROFE NUCLEARE care a lovit Europa. În ROMÂNIA poporul NU A ŞTIUT ADEVĂRUL

Norul radioactiv
„Avaria de la centrala atomoelectrică de la Cernobâl – Relatări şi informaţii difuzate de mijloacele de informare în masă. Selecţie întocmită cu consultarea specialiştilor Comisiei de partid si de stat pentru supravegherea şi controlul calităţii mediului înconjurător”. Acesta era titlul broşurii care reprezenta de fapt o analiză detaliată a ceea ce se întâmplase la Cernobâl. „Staţiile internaţionale de control care urmăresc nivelul radiaţiilor în diferite regiuni ale lumii au constatat că norul radioactiv format după avarie s-a deplasat mai întâi spre vest-nord-vest, afectând Bielorusia, Polonia, Republicile Baltice şi Ţările scandinave, apoi, după schimbarea direcţiei vântului, a atins România, Ungaria, Austria, RFG, extinzându-se asupra întregii Europe, ajungând până în SUA, Canada şi Israel, conţinutul radioactiv reducându-se în funcţie de timp şi de distanţă.(…)”.

CITEȘTE ȘI: Cernobâl la 27 de ani după dezastrul nuclear | FOTOGRAFII IMPRESIONANTE

CLICK PE IMAGINILE DE MAI SUS PENTRU GALERIA FOTO!

Nu se putea folosi apa

Textul continua, chiar cu extrase din presa „internaţională”, respectiv sovietică.
Atitudinea şi acţiunile României în contextul evenimentului de la Cernobâl şi al urmărilor acestuia au fost apreciate favorabil de numeroşii experţi care ne-au vizitat ţara (…). Iniţiativele operative şi prezenţa directă a şefului statului român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la conducerea activităţii de limitare a contaminării radioactive şi de prevenire a efectelor acesteia (…) a produs o puternică impresie asupra observatorilor. S-au exprimat, totodată, deosebite elogii faţă de activitatea desfăşurată de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim-viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţământului, de organizare şi conducere nemijlocită a Comisiei de partid şi de stat pentru supravegherea şi controlul calităţii mediului înconjurător. (…) Un reportaj din ziarul Pravda, publicat câteva zile după avarie, descrie în felul următor cele întâmplate: O explozie a distrus construcţia clădirii reactorului şi s-a declanşat incendiul. Totul s-a întâmplat noaptea… După explozie a luat foc acoperişul sălii maşinilor. O parte din radioactivitate a emanat în afară, iar după aceea în interior s-a declanşat un incendiu. Înăbuşirea incendiului a fost deosebit de dificilă: nu se putea folosi apa sau vreo substanţă chimică, deoarece ele s-ar fi evaporat imediat. Datorită temperaturii înalte, s-a creat o situaţie complexă şi deosebit de grea”.

Manevră greşită
Relatarea din broşura specială pentru Ceauşescu continua pe un ton precis şi  înfricoşător: “G. Arbatov, directorul Institutului de studii pentru SUA şi Canada al Academiei de Ştiinţe a URSS, a declarat într-un interviu acordat postului de radio BBC, cităm: A fost ca o explozie a unei bombe atomice în atmosferă. Am încheiat citatul (…). În cazul în care reactorul nuclear ar fi funcţionat la capacitatea lui maximă, de 1.000 megawaţi, amploarea accidentului ar fi fost si mai mare. (…) Potrivit surselor sovietice, în total 84.000 de persoane au fost evacuate din zona de 30 de kilometri din jurul centralei. (…) Specialişti în probleme nucleare ai Comisiei CEE apreciază că accidentul iniţial care s-a transformat într-o adevărată catastrofă s-ar fi produs în timpul unei operaţiuni de încărcare cu combustibil nuclear. Pe baza informaţiilor neoficiale, dar credibile, experţii respectivi cred că a avut loc o manevră greşită a maşinii pentru această operaţiune, a cărei consecinţă a fost eliberarea unui jet de vapori de apă foarte fierbinte, cu mare presiune şi radioactivă, provocând o cascadă de incidente ce nu au putut fi controlate (…)”.

În sol, sau absorbit de plante

Mai departe, aflăm la ce concluzie au ajuns agenţii americani, şi care a fost  părerea specialistului în radiologie Anghelina Guskova. „Agenţi ai serviciilor secrete americane au ajuns la concluzia că topirea reactorului a fost provocată de, cităm: o explozie chimică de un anumit tip. Am încheiat citatul. (…) Iodul radioactiv, care poate pătrunde în organismul uman prin intermediul laptelui şi se concentrează în glanda tiroidă, constituie marele pericol după accidentul nuclear din URSS, au afirmat experţii. Referindu-se în special la iodul radioactiv, specialiştii afirmă că el va rămâne în sol sau va fi absorbit de plante, iar ulterior va intra în organismul animalelor, odată cu hrana. (…) Pe de alta parte, temerile europenilor de un efect imediat au fost probabil exagerate. (…) Anghelina Guskova (specialist în radiologie, membru al Comitetului Ştiinţific al ONU pentru efectele radiaţiei atomice) a afirmat că, în comparaţie cu organismul bărbatului, organismul femeii depăşeşte mai uşor consecinţele radiaţiei (…)”.

Am încheiat citatul

„(…) La 12 mai, ţările membre ale Comunităţii Economice Europene au hotărât suspendarea până la 31 mai a importurilor de produse proaspete provenind din URSS, Ungaria, Polonia, România, Bulgaria, Cehoslovacia şi Iugoslavia. De asemenea, o serie de ţări din Orientul Mijlociu au adoptat măsuri similare. (…) Ţările CEE şi-au sfătuit cetăţenii să nu se ducă în Lituania, la Kiev şi în vestul Ucrainei, şi nici în Bielorusia. (…) Ambasadorul Romaniei la Bruxelles a arătat că în România au fost luate toate măsurile necesare pentru a combate o eventuală contaminare radioactivă. Cităm: Efectuăm permanent controale şi am elaborat instrucţiuni precise. În prezent, nivelul radiaţiilor a scăzut atât de mult încât nu mai prezintă nici un pericol. Am încheiat citatul. (…) În ceea ce o priveşte, Suedia a recomandat doar să nu se consume apă de ploaie şi legume nefierte. (…) Guvernul american nu a ezitat să exploateze tăcerea iniţială a Moscovei, (…) în timp ce presa americană insista asupra faptului că incidentul de la Cernobâl i-a ştirbit lui Mihail Gorbaciov (n.r. – pe atunci secretar general al CC al PCUS) credibilitatea. (…) Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, Hans Blix, a relevat că accidentul survenit la centrala nucleara sovietică din Ucraina cităm: A oprit avântul energiei nucleare. (…) El a relevat că, cităm: Accidentul de la Cernobâl nu a provocat mai mulţi morţi decât meciul de fotbal de la Heysel, în urmă cu un an. Am încheiat citatul”.

Epilog

Pe 26 aprilie 1986, reactorul de la Cernobâl a fost distrus. O cantitate de radioactivitate de ordinul a 12 exabecquereli (-300 Mci) a fost eliberată în atmosferă timp de circa zece zile, contaminând într-o măsură semnificativă o zonă de 150.000 kilometri pătraţi, locuită de aproximativ 6 milioane de persoane şi provocând o creştere a radioactivitaţii în cea mai mare parte a Europei. Înainte de Cernobâl se mai întâmplaseră două accidente majore: în 1957, cel al reactorului UNGG de la Windscale, Marea Britanie, şi în 1979 cel al reactorului REP nr. 2 de la centrala Three Mile Island din SUA. Fiecare dintre cele două accidente au fost clasificate pe nivelul 5 al scării internaţionale a evenimentelor nucleare creată după Cernobâl- scara INES, care cuprinde 8 niveluri (de la 0 la 7)…