De asemenea, manifestanţii au adoptat o declaraţie împotriva integrării în structura statului autoproclamat Kosovo. În document se resping toate înţelegerile atinse în timpului dialogului dintre reprezentanţii Belgradului şi Priştinei, transmite postul de radio Vocea Rusiei.
Participanţii la acţiunea de protest sub lozinca „Nu păcălelilor de la Bruxelles!” au ameninţat cu reînceperea construirii de baricade pe autostrăzile care duc spre nordul provinciei.
Nesupunerea civică este o metodă cetăţenească de protest în masă împotriva deciziilor puterii de stat, care sunt considerate nelegale sau potrivnice interesului comun. Această metodă de protest poate include refuzul de a plăti impozite sau taxe, greve, blocarea drumurilor sau căilor ferate, ocuparea de spaţii publice sau chiar nesocotirea instituțiilor și a administrației publice și înființarea altor structuri noi în locul acestora.
Din 1999, după bombardarea timp de 78 de zile a Serbiei de către NATO, Kosovo s-a aflat sub adimistraţia Naţiunilor Unite. În anii imediat urmatori, mii de sârbi au fost răpiţi, ucişi sau forţaţi să se refugieze. Casele sârbeşti au fost incendiate sau ocupate de albanezi iar multe biserici au fost distruse de majoritatea musulmană. Independenţa Kosovo a fost proclamată unilateral pe 17 februarie 2008 şi această stare de fapt a alimentat şi mai mult tensiunile separatiste din ţările europene, inclusiv în regiuni problemă de interes major pentru România, precum Transnistria sau aşa-zisul “Ţinut Secuiesc”. Până acum, statul kosovar a fost recunoscut de peste 80 de ţări din cele 193 membre ale ONU. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Slovacia, Spania, Grecia, Cipru şi România nu au recunoscut independeţa provinciei sârbeşti Kosovo.
În prezent Kosovo este o regiune populată în proporţie de circa 90 la sută de etnici albanezi (aproximativ 2 milioane). Sârbii kosovari, circa 120.000 de persoane, locuiesc în enclave izolate şi în câteva zone din nord (40.000), aflate la graniţa cu Serbia.
Sursa: FrontPress.ro