Vineri, ambele tabere, atât armata israeliană, cât şi militanţii Hamas din fâşia Gaza au continuat atacurile aeriene şi tirurile de rachete, în timp ce Israelul masează trupe, tancuri, şi transportoare blindate la graniţa cu teritoriul palestinian, pregătind o invazie terestră. Romania condamna escaladarea conflictului dar nu ia masuri concrete pentru evacuarea cetatenilor proprii.
Speranţele privind încheierea unui eventual armistiţiu s-au risipit, după ce ambele părţi s-au acuzat reciproc de violarea acordului de încetare a focului convenit pe durata vizitei de trei ore pe care prim-ministrul egiptean a efectuat-o în Gaza.
Încă de joi seara mai multe elemente par a indica o extindere a conflictului într-un adevărat război. Cel puţin 12 autocamioane transportând tancuri şi transportoare blindate au fost văzute îndreptându-se spre Gaza, însoţite de autobuze pline de soldaţi israelieni.
Media israeliană anunţă pe surse că începerea operaţiunilor terestre este aşteptată chiar de astăzi, în timp ce oficialii militari spun că nu s-a luat încă o decizie în acest sens.
Au fost atacate 350 de obiective Hamas
Ciocnirile armate sunt de natură de a agrava instabilitatea unei regiuni devastate de războaie, răsturnări de guverne şi conflicte religioase. Însă întrebarea care se pune acum constă în riscul deteriorării relaţiei israeliano-egiptene, aflate aproape de punctul de îngheţ.
Israelul şi Hamas au respectat în general un armistiţiu tacit, încheiat informal după incursiunea efectuată în Gaza acum patru ani. Violenţele din prezent au explodat miercuri, imediat după lichidarea liderului militar al Hamas, urmată de tiruri de rachete palestiniene menite să terorizeze locuitorii din sudul Israelului. Israelul la rândul lui a anunţat că a în urma raidurilor aerine au fost lovite mai mult de 350 de poziţii Hamas, suspectate a fi puncte de rezistenţă ale militanţilor musulmani.
Joi, avioanele israeliene au atacat zeci de ţinte Hamas, mai ales în zona de coastă a Mării Mediterane. După căderea nopţii, mai multe explozii s-au auzit în oraşul Gaza. Armata Israelului a declarat că au fost vizate 70 de rampe subterane de lansare a rachetelor.
Atacurile nu i-au împiedicat pe militanţii musulmani să răspundă prin lansarea a mai mult de 400 de rachete spre sudul Israelului. Pentru prima dată au utilizat cele mai puternice arme pe care le au în dotare, rachetele de fabricaţie iraniană, Fajr-5, capabile să lovească obiective din Tel Aviv. Două dintre ele au căzut în apropierea capitalei israeliene, una dintre ele căzând în mare, iar cea de a doua într-o suburbie nelocuită a Tel Avivului.
Tirurile împotriva Tel Avivului nu s-au soldat cu victime, însă au crescut şansele pentru o operaţiune terestră în Gaza. “Israelul va lua în continuare orice decizie este necesară pentru a-şi apăra cetăţenii”, a declarat Netanyahu. Deocamdată, Guvernul israelian a aprobat mobilizarea a 30.000 de rezervişti, dintre care 19.000 au fost masaţi în zona frontului.
O invazie terestră va fi costisitoare pentru ambele părţi. În războiul de acum patru ani, Israelul a distrus mari sectoare din teritoriul palestinian, reducând mult capacitatea de luptă a militanţilor, însă a plătit un preţ ridicat prin izolarea diplomatică din cauza numărului mare de victime civile, în jur de câteva sute.
Atacurile din ultimele zile amintesc de începtul ofensivei de trei săptămâni de acum patru ani împotriva Hamas. La fel ca atunci, Israelul a luat prin surprindere Hamas prin lovituri izolate, urmate de un baraj de tiruri de artilerie şi rachete pentru ca în final să aibă loc ofensiva terestră.
Israelul riscă o izolare diplomatică
În prezent, Israelul are un sistem modern de apărare anti-rachetă, dar se confruntă cu un Hamas mult mai bine înarmat. Israelul estimează că militanţii deţin 12.000 de rachete, inclusiv ogive sofistificate provenite din depozitele iraniene şi libiene.
Netanyahu, spre deosebire de predecesorul lui, Ehud Olmert, are un spaţiu de manevră mult mai retrâns în plan diplomatic, numărul aliaţilor din Orientul Mijlociu fiind mult redus.
În plus, orientările startegice regionale s-au schimbat dramatic de la ultimul război din Gaza. Hamas a ieşit din izolarea sa politică după ce în regiune Frăţia Musulmană a ajuns la putere în câteva ţări arabe după revoluţiile din această primăvară, şi în special în Egipt.
Egiptul susţine activ Hamas. Şi-a rechemat ambsadorul de la Tel Aviv în semn de protest şi a trimis premierul într-o vizită în Gaza. Siria se află în plin război civil, pe teritoriul israelian cazând proiectile trase de fracţiunile siriene aflate în conflict. O escaladare a conflictului prespune asumarea unor riscuri majore, cu toate că regimul Netanyahu a primit susţinere din partea SUA şi a Uniunii Europene.
România, “îngrijorată”, dar nu-şi evacuează cetăţenii
România şi-a exprimat oficial îngrijorarea şi “speră că agresiunea militară a Hamas va înceta, că ambele părţi se vor abţine de la escaladarea conflictului şi vor da dovadă de reţinere”, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe.
“Este extrem de importantă evitarea escaladării violenţelor, acest lucru putând fi exploatat pe multiple fronturi de către grupări din regiune cu agende diferite, care nu promovează stabilitatea şi securitatea în regiune”, a afirmat ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlățean.
România s-a arătat îngrijorată de securitatea cetăţenilor români rezidenţi în Gaza, Ministrul de externe Titus Corlăţean având o convorbire telefonică cu omolugul său israelian, Avigdor Lieberman „și a solicitat sprijinul Statului Israel pentru eforturile României de protejare a securității acestora”.
Deocamdată, eforturile nu s-au concretizat decât printr-un mesaj de atenţionare transmis cetăţenilor români domiciliaţi în Gaza şi comunicarea numerelor de telefon ale oficialilor de la Consulatul din Ramalah. Organizarea unei operaţiuni de evacuare a românilor din zona de conflict nu a fost încă luată în considerare, cu toate că în mod normal ar fi trebuit oferită această posibilitate celor ce doresc să părăsească Gaza. Numărul victimelor din rândul populaţiei civile este în creştere, iar riscul la sunt expuşi locuitorii este foarte mare în condiţiile în care se va trece la operaţiuni terestre.
Sursa: http://www.money.ro