ALEGERI FRANŢA 2012, REZULTATE OFICIALE: Candidatul socialist Francois Hollande a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale franceze cu 28,56 la sută, în faţa preşedintelui în exerciţiu Nicolas Sarkozy, care a obţinut 27,07 la sută, potrivit rezultatelor aproape definitive ale Ministerului de Interne. Francois Hollande pleacă cu prima şansă în turul II al alegerilor, care va avea loc pe 6 mai.
REZULTATE PARŢIALE (update):
Candidatul socialist Francois Hollande a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale franceze cu 28,56 la sută, în faţa preşedintelui în exerciţiu Nicolas Sarkozy, care a obţinut 27,07 la sută, potrivit rezultatelor aproape definitive ale Ministerului de Interne, relatează AFP.Potrivit acestor rezultate, care se referă la aproape 99 la sută din corpul electoral, candidata extremei-dreapta (Frontul Naţional) Marine Le Pen s-a clasat pe locul al treilea, cu 18,12 la sută, urmată de reprezentantul stângii radicale, Jean-Luc Melenchon, cu 11,1 procente şi centristul Francois Bayrou cu 9,11 procente.
„Sunt încrezător”, a declarat Francois Hollande după închiderea urnelor, declarându-se „candidatul unificării” şi „cel mai bine plasat pentru a deveni următorul preşedinte al Republicii”. „Niciodată Frontul Naţional nu a mai atins un asemenea nivel”, a recunoscut el. Potrivit mai multor sondaje realizate în cursul serii, Hollande ar câştiga prezidenţialele în turul doi de la 6 mai cu 53-56 la sută din voturi, în faţa preşedintelui în exerciţiu.
Nicolas Sarkozy şi-a declarat de asemenea încrederea, propunând ca „trei dezbateri” să fie organizate cu rivalul său până la turul al doilea, „pe probleme economice şi sociale, de societate şi chestiuni internaţionale”.
Francois Hollande a refuzat însă imediat, precizând că nu vrea decât o singură dezbatere, aşa cum este tradiţia în Franţa.
Însă cea care a triumfat duminică seara a fost extrema-dreaptă. „Bătălia Franţei nu face decât să înceapă” şi „nimic nu va mai fi niciodată ca înainte”, a subliniat Marine Le Pen, apreciind că a făcut „sistemul să tremure”.
Scorul său este cel mai mare înregistrat vreodată de familia sa politică într-un scrutin prezidenţial şi i-ar putea permite să influenţeze mai mult turul al doilea şi politica în următorii ani. Ea nu a reuşit însă să repete reuşita tatălui său, Jean-Marie Le Pen, care a intrat în turul al doilea în 2002.
Conform apropiaţilor săi, Marine Le Pen îşi va declara la 1 mai poziţia pentru cel de-al doilea tur de scrutin, însă atitudinea alegătorilor săi este urmărită atent. Două sondaje Ipsos şi Harris Interactive realizate duminică seara arată că între 44 şi 69 la sută dintre alegătorii săi îl vor vota pe Sarkozy, iar 17-18 la sută pe Hollande.
Până în prezent, extrema-dreaptă nu a dat niciodată indicaţii de vot pentru turul al doilea al unui scrutin prezidenţial.
REZULTATE: Francois Hollande şi Nicolas Sarkozy se vor înfrunta în turul II de scrutin al prezidenţialelor franceze şi vor fi arbitraţi de candidaţii de extremă-stângă, extremă-dreaptă, de cel de centru şi de cel ecologist.
Rezultatele arată că pe a treia poziţie în primul tur de scrutin se află candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen (20%), urmată de candidatul de extremă-stânga Jean-Luc Melenchon (12%) şi de cel de centru Francois Bayrou (9%).
La urne s-au prezentat 80% din alegătorii înscrişi în listele electorale, potrivit estimărilor oficiale.
Cine cu cine votează în turul II
Francois Hollande este creditat cu prima şansă în al doilea tur de scurtin, potrivit sonddajelor şi comentatorilor din presa franceză. Candidatul socialist ar putea beneficia de voturile care au mers în primul tur către candidatul de extremă-stângă, Jean-Luc Melenchon.
Acesta a anunţat de altfel, după închiderea urnelor, că îşi îndeamnă alegătorii să voteze împotriva lui Sarkozy. Hollande ar putea primi şi voturile ecologiştilor. Ecologista Eva Joly a obţinut, potrivit exit-poll-urilor, între 2 şi 2,2 la sută.
Marea bătaie va fi însă pe voturile extremei-drepte. Deşi Marine Le Pen, şefa partidului de extremă-dreaptă Frontul Naţional, l-a atacat dur pe Nicolas Sarkozy în campanie, alegătorii celor doi au unele puncte comune.
Sarkozy este cunoscut de altfel pentru apetenţa sa pentru voturile dreptei-extreme, iar măsurile sale împotriva imigraţiei şi cele privind securitatea sunt relativ asemănătoare cu cele ale Frontului Naţional.
Principala temă de dezbatere a fost economia
Nicolas Sarkozy militează pentru echilibrarea conturilor publice încă din 2016, creşterea TVA de la 19,6 la 21,2 la sută în vederea finanţării unor scăderi a cheltuielilor patronatelor destinate stimulării competitivităţii industriei, impozitarea „exilaţilor fiscal”, interzicerea primelor de concediere în contractele de management („parachutes dorés”), continuarea aplicării unei măsuri ce prevede ca postul unuia din doi funcţionari care se pensionează să fie desfiinţat.
Socialistul Hollande susţine reducerea deficitului public în vederea atingerii unui echilibru la sfârşitul lui 2017, scăderea costurilor muncii printr-un nou transfer către impozite, o reformă fiscală cu o tranşă de 75% pentru veniturile ce depăşesc un milion de euro anual, creşterea impozitului pe avere pentru cei bogaţi, taxarea patrimoniului „exilaţilor fiscal”, eliminarea unor „găuri fiscale” în valoare de 29 de miliarde de euro.
Poziţia Franţei pe tema chestiunilor economice în Europa este una de o importanţă uriaşă, iar socialistul Hollande vrea să schimbe modelul austerităţii, atât de apreciat azi de lideri conservatori precum Sarkozâ şi Angela Merkel, dar şi de preşedintele României, Traian Băsescu.
Hollande vrea renegocierea tratatului bugetar european în vederea adăugării unor măsuri care să favorizeze creşterea economică.
Schengen, imigraţia şi România
La capitolul politică externă, Sarkozy urmăreşte revizuirea Acordurilor Schengen în vederea consolidării controlului la frontiere. Planul deja prezentat de Franţa şi Germania privind reintroducerea mai rapidă a controalelor la graniţe ar putea îngreuna accesul României în spaţiul Schengen, potrivit unor comentatori.
De amintit că relaţiile Franţei cu România s-au tensionat în 2010 după ce Parisul a blocat accesul României în Schengen. Între timp, Franţa şi-a schimbat atitudinea, iar singura ţară care se mai opune oficial aderării este Olanda.
La capitolul imigraţie, Sarkozy urmăreşte înjumătăţirea numărului imigranţilor clandestini (la 100.000) şi înăsprirea condiţiilor de reîntregire a familiei. Măsurile îi vizează, fireşte pe imigranţii din afara UE. Poziţia preşedintelui Franţei privind romii din România, cetăţeni europeni, este însă binecunoscută.
Pe parcursul mandatului lui Sarkozy la Elysee, Franţa a anunţat o înăsprire a măsurilor vizându-i pe romii din România, autorităţile de la Paris dorind, pe de altă parte, ca romii care au fost îndepărtaţi de pe teritoriul ţării, contra unor compensaţii materiale, odată întorşi în România, să rămână şi să nu revină în Franţa clandestin.
Relaţiile Franţei cu România au avut de suferit din cauza acestor probleme.
Sursa: Realitatea.net