Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a solicitat, marţi, la instanţa supremă, pedepse de închisoare cu executare în cazul fostului premier Adrian Năstase, a soţiei acestuia, Daniela Năstase şi a Irinei Paula Jianu, în dosarul „Zambaccian” în care sunt acuzaţi de fapte de corupţie.
Procurorul a explicat că societatea Vertcon a colaborat cu firmele chinezeşti verificate doar în cazul aducerii bunurilor care ulterior s-au regăsit în imobilul din strada Zambaccian, ceea ce ar dovedi acuzaţia adusă de anchetatori fostului premier Adrian Năstase.
Procurorul a cerut instanţei condamnarea la pedepse de închisoare cu executare în cazul fostului premier Adrian Năstase, a soţiei acestuia, Daniela Năstase şi a fostului şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu. Cele mai mari limite de pedeapsă în cazul acuzaţiilor din acest dosar sunt între trei şi zece ani de închisoare.
Totodată, procurorul DNA a arătat că Adrian Năstase a primit mai multe sume de bani, în bunuri, de la Irina Paula Jianu, indicând în acest sens transporturile de bunuri din China. El a precizat că bunurile au fost depuse iniţial la sediul ambasadei şi livrate ulterior, pe cale maritimă, în trei rânduri. Astfel, un prim transport a avut loc în perioada 17 august – septembrie 2002 şi a constat în obiecte sanitare, precum şi în noiembrie 2002, constând în două containere aduse în Portul Constanţa şi înregistrate în fals de angajaţi ai Vertcon. Al doilea transport a avut loc în perioada aprilie 2003, iar ultimul container a fost adus în anul 2004.
Magistratul DNA a susţinut că din expertiza contabilă efectuată în acest dosar rezultă fără dubii că în perioada 2001-2004 societatea Vertcon „nu a avut alte raporturi comerciale cu acele firme din China” şi că această expertiză se leagă pe deplin cu declaraţiile unuia dintre martori, respectiv fostul consul al României Ioan Păun, care „a probat cu alte mijloace de probă susţinerile sale”.
La ieşirea din sala de judecată, unul dintre avocaţii lui Adrian Năstase, Ion Cazacu, a reafirmat că acest dosar este „prefabricat”, arătând că suma de peste 100.000 de dolari depusă de soţia fostului consul Ioan Păun la DNA, care ar fi fost primită de la soţii Năstase în 2004, conţine doar bancnote de 100 de dolari ieşite de sub tiparniţă în anul 2005.
Astfel, susţine avocatul, ar fi dovedită clar „făcătoria” DNA în acest caz, el arătând că este inadmisibil să fie luat în considerare un „corp delict” despre care să se susţină că a fost primit într-o dată, dar care în realitate are o dată de fabricaţie ulterioară.
Într-un înscris dat presei în timpul pauzei de şedinţă de către avocatul Ion Cazacu, privind procesul verbal prin care suma de 118.650 de dolari a fost înregistrată la DNA după seria şi numărul fiecărei bancnote, se arată că: „Suma de 118.650 dolari a fost primită de soţul meu Păun Ioan în perioada august 2002 – februarie 2004, de la Dana şi Adrian Năstase”.
„După verificarea bancnotelor depuse la dosar se constată, paradoxal, că un număr de 255 de bancnote de 100 de dolari au fost identificate ca având data tipăririi efective în Trezorerie în perioada februarie 2004 – decembrie 2005, deci au fost puse în circulaţie în anii 2005 şi 2006, evident ulterior lunii februarie 2004”, se mai arată în documentul pus la dispoziţie de avocatul Cazacu.
Instanţa supremă judecă, marţi, ultimul termen în dosarul „Zambaccian”.
Adrian Năstrase, Dana Năstase şi Paula Jianu au dat în 27 februarie primele declaraţii în dosarul „Zambaccian” de la începerea cercetărilor.
Adrian Năstase a arătat în declaraţia dată în faţa instanţei la termenul din 27 februarie că nu l-a şantajat niciodată pe fostul consul Ioan Păun şi că nu i-a dat niciodată bani pentru a-i aduce mai multe bunuri din China.
La rândul ei, Daniela Năstase a spus că la un moment dat i-a dat două tranşe de bani lui Ioan Păun, de 15 şi, respectiv, 20.000 de dolari, bani cu care fostul consul trebuia să achiziţioneze plante chinezeşti din care să fie făcut medicamentul pentru mama sa, precum şi să plătească doctori specializaţi în boala mamei sale.
Irina Paula Jianu a arătat, în faţa instanţei, că nu a intervenit niciodată pentru Adrian sau Daniela Năstase, că nu a dat niciodată mită şi că a fost de două ori cu soţia fostului premier în China, în ambele situaţii cumpărând numeroase „suveniruri” şi nu „bunuri”.
Fostul consul al României la Shanghai declara că a primit bani de la soţii Năstase pentru a face achiziţii de bunuri în China, o tranşă de 20.000 de euro fiindu-i dată în decembrie 2002, pe când se afla în ţară.
Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată, în 5 mai 2010, pe fostul premier PSD Adrian Năstase, pentru luare de mită şi şantaj, pe soţia acestuia, Daniela Năstase, pentru complicitate la luare de mită şi şantaj, şi pe fostul inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu, pentru dare de mită şi spălare bani.
Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de prim-ministru – cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru – Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.
Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.
În 30 ianuarie, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul „Trofeul calităţii”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.
Liderul PSD a anunţat că va ataca cu recurs decizia în dosarul „Trofeul Calităţii”, el exprimându-şi convingerea că lucrurile vor fi corectate şi acuzând faptul că, în primă instanţă, decizia condamnării sale a fost una „politică”, „murdară”.
Adrian Năstase a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2009, fiind acuzat de folosirea influenţei sau a autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.
Potrivit rechizitoriului, în cursul anului electoral 2004, ISC, sub conducerea Irinei Jianu, „a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calităţii în construcţii»”. „În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase”, potrivit DNA.
Într-un proces separat, în 15 decembrie 2011, un complet al instanţei supreme l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul „Mătuşa Tamara”, în care a fost judecat pentru fapte de corupţie, alături de consilierul acestuia Ristea Priboi şi de fostul şef al al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu.
Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut recurs decizia de achitare a fostului premier Adrian Năstase, a lui Ristea Priboi şi a lui Ioan Melinescu, dosarul urmând să se judece la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Decizia din acest proces a fost prima din cele trei cazuri deferite justiţiei de către DNA în care este acuzat Adrian Năstase, fost prim-ministru şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Sursă: ROL.ro