„Cred ca e cazul sa avem un Consiliu European extraordinar, in care sa discutam foarte sincer ce se intampla, cum putem reactiona pentru a sustine politicile pro-europene, in asa fel incat asemenea cazuri care erodeaza politica europeana sa nu tina captive politicile de integrare. […] Cred ca este cazul sa discutam franc cum reactioneaza Europa politica la cresterea influentei electorale a extremei drepte. Nu mi se pare indecent sa recunoastem problema, sa o expunem si sa cautam solutii la nivelul statelor membre„, a declarat premierul Mihai-Razvan Ungureanu potrvit comunicatului de presa.
Potrivit comunicatului de presa remis de Guvern, concluzia potrivit careia premierul Mihai-Razvan Ungureanu doreste intrunirea Consiliului European pentru a fi discutata aderarea Romanie la Spatiul Schengen este una incorecta.
Prim-ministrul Mihai-Razvan Ungureanu va face joi prima sa vizita oficiala externa de la numirea in functie. Acesta se va deplasa la Bruxelles ocazie cu care va avea intalniri de lucru cu presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, si cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Ungureanu a precizat ca va aborda subiectul Consiliului European pe tema partidelor de extrema dreapta cu presedintele Comisiei Europene.
In discutia cu jurnalistii straini, Mihai-Razvan Ungureanu a criticat pozitia Olandei fata de aderarea Romaniei la spatiul Schengen descriind-o drept o tara unde deputatii Partidului Libertatii (PVV) „xenofobi si antieuropeni […] tin ostatic guvernul„. „Exista un stat care se opune intrarii Romaniei in spatiul Schengen in virtutea unui calcul de politica interna care deriva din fragilitatea guvernului„, a declarat premierul, facand apel la „cautarea unei rezolvari a acestei situatii„.
Pe de alta parte, Ungureanu a respins legatura facuta de guvernul olandez intre aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen si progresele lor in materie de lupta impotriva coruptiei. El a subliniat, totusi, ca Mecanismul de cooperare si verificare (MCV) in domeniul justitiei, instituit de Bruxelles, este „benefic pe plan interior” si nu vizeaza doar sa „faca pe plac Europei„.
Asta nu e normal..
Ameninţătoare e schimbarea vechii terminologii (cuvinte ca „reacţionar”, „contrarevoluţionar”, „obscurantist”, etc.), cu una nouă, bazată pe termeni mult mai puţin definiţi: „anti-european”, „incorect politic”. În contextul unor generaţii tinere insuficient pregătite pentru înţelegerea acestor etichete, lovitura e gravă. Cum reacţionează Europa politică la creşterea influenţei electorale a extremei drepte, e altă problemă spinoasă. Întâi, trebuie clarificat termenul de „extremă dreaptă”. Cine se încadrează acolo, şi de ce? Având în vedere că Mişcarea Legionară a fost exonerată la Nurnberg, se aplică această categorie pentru noi? De asemenea, are „Europa politică” atribuţia de a reacţiona la schimbări în preferinţele electorale ale cetăţenilor ei? Oamenii ăştia ne apără democraţia, nu?