Roşia Montană, din România, este un loc de vis în care este îngropată chiar şi o oală de aur, scrie Associated Press, făcând o radiografie a proiectului derulat de compania canadiană Gold Corporation şi care a primit girul preşedinţiei.
În căutare de metale preţioase, o companie canadiană este nerăbdătoare să înceapă exploziile în munţi şi să demoleze părţi din vechiul oraş românesc Roşia Montană pentru a construi o mină deschisă unde sunt îngropate 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Planul, care are la bază folosirea cianurii în procesul de extracţie, se confruntă cu o puternică opoziţie din partea localnicilor şi a ecologiştilor, care doresc păstrarea patrimoniului unic al regiunii.
Transilvania, binecunoscută pentru legenda lui Dracula, este alcătuită din munţi maiestuoşi, păduri nesfârşite, pajişti presărate cu căpiţe de fân, căruţe trase de cai şi biserici medievale – scene precum cele din basmele lui Grimms, notează AP.
Susţinătorii acestui paradis local se luptă să păstreze modul vechi de viaţă, chiar dacă economia României persistă în stagnare.
Însă atracţia aurului care generează bani este foarte mare pentru dezvoltatorii hămesiţi într-o regiune iubită, printre alţii, de prinţul Charles, care consideră Transilvania ca fiind o „comoară naţională” şi „cel mai bun export” al României.
Compania canadiană Rosia Montana Gold Corp, alcătuită dintr-un consorţiu de investitori, afirmă că va fi atentă cu protejarea mediului şi se angajează să plătească compensaţii sătenilor, să deruleze investiţii şi să restaureze monumentele istorice, inclusiv galeriile romane.
AP aminteşte că, din cei 4.000 de locuitori ai oraşului, 80% sunt şomeri, deşi unii dintre aceştia trăiesc din veniturile realizate la ferme mici, în timp ce mulţi sunt pensionari.
Indrei Raţiu, un cofondator britanic – român al fundaţiei Pro-Patrimonium, afirmă că trebuie să existe un echilibru între conservare şi dezvoltare şi că proiectul minei de aur a mers prea departe.
„Cred că acţionarii din întreaga lume ai Roşiei Montana nu au nicio idee despre ce se întâmplă aici şi aş dori să îi informeze„, afirmă el, adăugând că metode miniere mai puţin invazive, combinate cu turismul reprezintă cele mai bune căi care trebuie urmate.
AP aminteşte şi de proiectul autostradei Transilvania, afirmând că este unul controversat care ar putea distruge una dintre ultimele zone forestiere intacte ale Europei.
Totodată, mai scrie că în anul 2000 România s-a confruntat cu una din cele mai grave scurgeri de cianură care a dus la moartea a o mulţime de peşti din Ungaria şi Serbia, fiind considerat unul dintre cele mai mari dezastre ecologice.
Preşedintele Traian Băsescu a respins opoziţia Ungariei faţă de proiect, declarând că România este un stat suveran, iar ţara are nevoie de afaceri. „Ce ţară stă pe o mină de aur fără să încerce să-o exploateze?”, a afirmat Traian Băsescu săptămâna trecută, stârnind reacţii puternice.
În final, AP îl citează pe Douglas Mcfarlane, un rezident britanic în Transilvania şi editor al unei publicaţii ecologiste, care afirmă că: „odată de compania minieră primeşte ceea ce vrea, nimeni nu va mai putea să îi oprească. Vor face ce vor dori ei”.
Autor: Mihaela Stoica
Sursa: Adevarul.ro