Cianura de la Roşia Montană va distruge complet Ţara Moţilor

Apicultori, producători agricoli şi proprietari de pensiuni turistice din Munţii Apuseni susţin că proiectul de exploatare pe bază de cianură de la Roşia Montană va distruge complet Ţara Moţilor, va desfiinţa sute de mii de locuri de muncă bazate pe activităţile tradiţionale ale moţilor, practicate de mii de ani, şi va produce o depopulare forţată şi masivă a zonei, tocmai pentru a se putea extinde masiv exploatarea regională a resurselor subterane ale României, în profitul unor companii străine.

„Gold Corporation contează pe o depopulare masivă a zonei. A marşat pe o strategie în acest sens şi a plecat de la supoziţia falsă că moţii fiind oameni extrem de răbdători, vor fi îngenunchiaţi în cele din urmă şi nevoiţi să îşi părăsească vatra străbună, ca să nu moară intoxicaţi cu cianură şi de boli incurabile. Dar nu este deloc aşa. Vom lupta aprig pentru supravieţuirea noastră demnă în Ţara Moţilor”, susţine Aron Stoica, renumit apicultor profesionist din Ţara Moţilor, producător de miere bio certificată. El şi familia sa îşi câştigă existenţa, de 30 de ani, din practicarea apiculturii.

Stoica atrage atenţia că întreaga agricultură montană din Ţara Moţilor şi din împrejurimi va deveni impracticabilă, pe o rază de sute de kilometri, din cauza substanţelor toxice folosite în exploatarea de la Roşia Montană. Grupul Gold Corporation va sacrifica tot ce este mai valoros în Ţara Moţilor: viaţa oamenilor, natura cu apa şi aerul curate, pădurile de brad, pajiştile, păşunile, culturile agricole, creşterea ecologică a animalelor şi apicultura.

„Ţara Moţilor este Grădina Maicii Domnului, un leagăn al vieţii. Munţii Apuseni au fost desemnaţi de Comisia Europeană drept o destinaţie europeană de excelenţă.Prin exploatarea cu cianură de la Roşia Montană, Ţara Moţilor va deveni un cuib al morţii. Tot ce este ecologic şi natural se va distruge. Din 2014, originea regională a mierii trebuie să fie obligatoriu indicată pe etichetă. Cine va mai cumpăra miere din zona Roşia Montană? Cine va mai veni să facă turism într-un perimetru cu cianuri? Nimeni! Ne sună la telefon şi acum francezi, nemţi şi britanici să ne întrebe la ce distanţă de Roşia Montană se află oraşele Câmpeni şi Abrud, sau pensiunile de la Albac şi Arieşeni. Noi, moţii, nu acceptăm sub nicio formă proiectul de la Roşia Montană prin care sănătatea copiilor şi tuturor urmaşilor noştri va fi grav pusă în pericol”, susţin familiile de moţi, antreprenori ce muncesc de dimineaţa până seara pentru a-şi susţine existenţa. Ei se opun proiectului de la Roşia Montană, pentru că activitatea lor este strâns legată de menţinerea unui mediu curat, nepoluat industrial cu substanţe extrem de toxice.

„Toată lumea a văzut, înspăimântându-se, ce s-a întâmplat cu exploatarea cu cianuri din Peru. Eu am coşmaruri după ce am vizionat acest film documentar. Văd că situaţia din Peru se repetă pas cu pas la Roşia Montană, cu aceeaşi manipulare a populaţiei, aceleaşi promisiuni mincinoase că locuitorii zonei vor avea locuri de muncă şi se vor îmbogăţi, aceeaşi aberaţie că vor putea bea apă din lacul cu cianuri şi nu li se va întâmpla nimic. Sunt promisiuni criminale de-a dreptul, din partea celor ce nu se mai satură de bani. Cianura de la Gold Corporation ne va ucide copiii, bătrânii, natura, munca de o viaţă şi speranţele”, afirmă Aron Stoica.

El spune că 90% din locuitorii Ţării Moţilor nu sunt de acord cu proiectul de la Roşia Montană, dar protestele lor nu sunt mediatizate, televiziunile focalizând, contra mari onorarii, „pe protestele minorităţii manipulate de Gold Corporation şi de autorităţi corupte”.

„Este un complot total, de la cele mai înalte niveluri – presedinţie, guvern şi parlament – până la minoritatea manipulată din Roşia Montană. Este o corupţie generalizată, un teribil flagel. S-a ajuns să se discute pe faţă ce şpagă a luat fiecare dintre înalţii demnitari, dar şi autorităţile locale rupte în totalitate de realitate şi de interesul naţional real”, spune apicultorul din Ţara Moţilor. Stoica arată că la nivel local acest lucru este posibil şi pentru că partidele politice nu există decât pe hârtie: „Partidul este unic şi este Roşia Montană Gold Corporation. Autorităţile au fost cumpărate de Gold Corporation. O altă explicaţie logică pentru girul care se dă unui proiect antinaţional nu se poate găsi. Iar în ceea ce priveşte primarii, în loc să fie primii gospodari, sunt ultimii”.

Din punctul său de vedere, este inacceptabil că în situaţia în care statul împrumută, în fiecare lună, bani de la bănci pentru a plăti pensiile şi salariile românilor, guvernanţii să cedeze, aproape gratis, fără acordul românilor, imense zăcăminte de aur, argint şi metale rare ale ţării, tot aşa cum, cu câţiva ani în urmă, au cedat, neconstituţional, petrolul şi gazele naturale, pentru o infimă redevenţă de 2%.

„Proiectul RMGC distruge munca de decenii a mii de locuitori ai Ţării Moţilor. Nu este deloc un proiect de interes naţional, dimpotrivă, este o ameninţare pentru economia naţională. După acest proiect, România nu se va mai putea redresa economic 500 de ani. Se vor pune pe butuci sute de pensiuni turistice construite de moţi cu miliarde de lei, parte obţinuţi prin proiecte europene, se vor distruge agricultura, domeniul zootehnic şi apicultura. Natura va deveni o rană a pământului. Oamenii vor fi prada unor boli incurabile. Pentru ce? Pentru a umple buzunarul unor străini serviţi în ţară de personaje venale, inconştiente şi corupte”, explică Aron Stoica. El atrage atenţia că după 1989 s-au vândut 93% dintre obiectivele economiei naţionale, iar străinii produc azi, pe teritoriul ţării noastre, în interesul companiilor de peste hotare şi „în locul românilor mereu disponibilizaţi colectiv”. Unităţile de prelucrare a lemnului din Ţara Moţilor, fabrici de mobilă, sunt nevoite să facă faţă unei concurenţe acerbe pentru achiziţionarea materialului lemnos, cu societăţi străine care cumpără masă lemnoasă în buşteni masivi, nu prelucrată, ca să o transforme în rumeguş pentru tot felul de prefabricate nesănătoase. Hoţii de masă lemnoasă au invadat Munţii Apuseni, ca şi Maramureşul şi judeţele Harghita şi Covasna, unde s-au devastat, prin tăieri abuzive, 12.000 de hectare de păduri ce protejau teritoriul împotriva intemperiilor naturale. Stoica avertizează că din râul Arieş se face, în prezent, o aducţiune de apă, cu fonduri europene, pentru consumul populaţiei din zona Turda-Câmpia Turzii. „Oamenii vor bea apă cu cianură şi alte substanţe toxice infiltrate în stratul de apă freatică sau aduse de râuri de la Roşia Montana”, explică, revoltat, apicultorul. Cariera de la Geamăna este o prefigurare perfectă a dezastrului ecologic pe care îl va produce în Ţara Moţilor proiectul Gold Corporation. În 36 de ani, iazul de decantare de la Geamăna a făcut ravagii în zonă. Studiile arată că apa otrăvită s-a infiltrat în sol, ajungând la pânza freatică, iar de acolo în iarba păşunilor şi în fântâni. Oamenii îşi văd vitele murind înainte de vreme: se îmbolnăvesc subit de boli incurabile. Se nasc viţei cu malformaţii. Cadmiul este un metal greu şi poate provoca forme agresive de cancer, chiar şi în cantităţi infime. Stoica mai spune că nimeni nu vorbeşte despre schimbările climatice majore pe care le vor aduce defrişarea masivă a patru munţi la Roşia Montana şi imensul lac cu cianuri, cu evaporări de toxine în atmosferă, urmate de ploi cu pulberi de fier, cupru, plumb şi metale grele. Ploile acide pot ajunge până în Bihor. Cianurarea este o tehnologie ieftină şi va asigura un imens profit pentru Gold Corporation. În Occident se respectă dumnezeieşte legislaţia de mediu, în România nu. După dezastrul din 2000 de la Baia-Mare, firma minieră australiană care exploata aur cu cianură şi-a declarat falimentul şi a plecat repede din România. Cianura deversată a afectat râurile Săsar, Lăpuș, Someș, Tisa și fluviul Dunărea înainte de a ajunge la Marea Neagră. Apele poluate au provocat moartea unei mari cantități de peşte. Accidentul a fost unul dintre marile dezastre ecologice din Europa de după Cernobîl. „De 23 de ani vorbim numai de interese personale ale clasei politice şi de agonisire rapace pentru familiile ei, în timp de românii sunt tot mai săraci şi mai disperaţi”, punctează Aron Stoica. El subliniază că specialiştii Institutului de Geologie al României susţin, cu date concrete, de cercetare ştiinţifică profesionistă, că proiectul Roşia Montana, bazat pe decopertarea a patru munţi şi tratarea minereului cu cianuri, reprezintă un pericol maxim, la fel şi deşeurile toxice care vor rezulta din exploatare. „Va fi creat cel mai mare bazin cu şlam cianurat din Europa. Pentru exploatare, se va folosi, anual, într-o singură localitate – Roșia Montană – timp de 13 ani, o cantitate de cianură mai mare de 13 ori decât cantitatea utilizată într-un an în întreaga Europă. Impactul asupra mediului va fi catastrofal şi cu efecte pe sute de ani. Pe de altă parte, pe lângă minereurile de aur şi de argint, la Roşia Montana se găsesc metale rare extrem de valoroase pentru industriile de pe mapamond. Aceste metale rare – wolfram, titan etc. – sunt mult mai scumpe pe piaţă decât aurul şi trebuie să fie exploatate exclusiv în beneficiul statului şi populaţiei României. Ieşim astfel şi din criză şi din sărăcie, dacă nu noi, măcar urmaşii noştri faţă de care avem o datorie. Ce cuvânt vor avea de spus în lume urmaşii noştri, într-o ţară fără resurse? Niciunul!”, a concluzionat Aron Stoica.

Autor: Carmen Fărcaşiu, jurnalist Cluj-Napoca de pe http://www.cotidianul.ro