„Bombele” din legea pregătită pentru Roşia Montană. Ce a făcut Ponta cu referatul negativ al Ministerului Justiţiei

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi că Guvernul a ţinut cont de observaţiile negative ale Ministerului Justiţiei la proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roşia Montană. Cu toate acestea, multe dintre acestea nu au fost transpuse în proiectul de lege final. Mai mult, proiectul a fost trimis spre aprobare în Parlament, în ciuda principalului avertisment al Ministerului Justiţiei, că acest lucru ar putea fi declarat neconstituţional, pentru că un contract de stat nu poate fi aprobat de Parlament, fiind o înţelegere de drept privat asumată de Guvern.

“(Avizul Ministerului Justiţiei) Este un document de lucru care a fost luat în considerare la întocmirea proiectului de lege. Toate observaţiile au fost luate în calcul”, a declarat premierul Victor Ponta. El a mai spus că avizele finale ale Ministerului Justiţiei şi Ministerului Economiei au fost pozitive şi că “treaba Parlamentului este să analizeze toate punctele de vedere”

Gândul prezintă principalele prevederi ale acestui proiect de lege promovat de guvernul Victor Ponta, făcut public de Departamentul pentru Proiecte şi Investiţii de Importanţă Naţională, condus de Dan Şova, precum şi cele mai importante observaţii negative ale juriştilor de la Ministerul Justiţiei, de care Guvernul nu a ţinut cont. Într-un text separat, gândul va prezenta prevederile Acordului dintre Guvern şi RMGC.

Proiectul de lege stabileşte că exploatarea minieră de la Roşia Montană este un proiect “de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit”, lucru avizat negativ de Ministerul Justiţiei. Totodată, actul normativ propune ca proiectele miniere de acest gen să funcţioneze după legea exproprierilor în numele proiectelor de interes naţional (255/2010) – de tipul autostrăzilor, obiectivelor turistice la Marea Neagră, etc. Proiectul de lege vine cu multe modificări la Legea Minelor (85/2003), care să favorizeze companiile care investesc în astfel de proiecte, inclusiv RMGC.

Exproprierile, la mâna companiei miniere. Ministerul Justiţiei: “Este exclus”

Una dintre cele mai importante schimbări propuse de Guvern este cea privind exproprierile făcute în folosul unui proiect minier de interes public naţional deosebit, inclusiv al celui de la Roşia Montană. Acestea ar urma să se facă la solicitarea şi prin demersurile companiei miniere, respectiv RMGC, iar o parte din banii de despăgubiri ar urma să provină direct de la companie. Ca şi în cazul autostrăzilor şi al altor proiecte de utilitate publică şi de interes naţional, proprietarii privaţi ai imobilelor nu mai pot refuza exproprierea şi pot contesta în instanţă doar cuantumul despăgubirilor oferite.

“Pentru exproprierea imobilelor necesare realizării proiectelor miniere prevăzute la alin. (1), expropriator este Statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, acţionând prin titularii licenţelor de exploatare, la solicitarea acestora”, se arată în proiectul de lege.

Banii pentru despăgubiri sunt plătiţi fie de Ministerul Economiei, fie de compania minieră, respectiv RMGC, “după caz” (actul normativ nu specifică nicio distincţie de caz).

Ministerul Justiţiei arată că “este exclus” ca “o persoană juridică de drept privat, cu capital majoritar privat să poată avea calitatea de expropriator sau de reprezentant al expropriatorului”, pentru că o firmă nu are regim de putere publică.

O altă propunere controversată din lege este modificarea procedurii de expropriere pentru proiecte de interes naţional, special pentru companiile miniere, respectiv RMGC. Acest lucru este de asemenea neconstituţional, a avertizat Ministerul Justiţiei.

Spre deosebire de procedura de expropriere în numele unor proiecte de utilitate publică şi interes naţional deosebit, din legea care reglementează acest lucru pentru şosele, obiective turistice, etc., pentru proiectele miniere nu ar mai fi necesară aprobarea de către Guvern, respectiv autoritatea publică locală, prima fază a procedurii – indicatorii tehnico-economici.

Conform legii 255/2010, această etapă cuprinde prezentarea şi aprobarea studiului de fezabilitate, a surselor de finanţare, începerea procedurii de expropriere prin stabilirea listei de proprietari afectaţi, sumele care vor fi plătite, afişarea amplasamentului proiectului şi punctarea acestuia în teren, prin borne.

Guvernul propune ca, în cazul proiectelor miniere speciale, respectiv Roşia Montană, deciziile de expropriere să se aprobe în termen de 30 de zile de către Guvern, după ce compania, respectiv RMGC, prezintă o listă a proprietarilor care urmează să fie afectaţi, conform Agenţiei Naţionale de Cadastru. Imobilele expropriate astfel trec în proprietatea statului, respectiv a Ministerului Economiei, care le va concesiona pe 49 de ani companiei care deţine licenţa de exploatare minieră, respectiv RMGC. Dacă licenţa de exploatare minieră nu va dura 49 de ani, dreptul de concesiune asupra imobilelor expropriate se reduce corespunzător.

Compania minieră, respectiv RMGC, ar urma să plătească statului o redevenţă anuală care să asigure recuperarea sumei plătite de stat pentru exproprierea imobilelor din perimetrul minier. Redevenţa respectivă se indexează cu inflaţia. Pe de altă parte, sumele plătite de companie pentru exproprieri se scad din redevenţele datorate către stat, până la concurenţa sumelor, compania urmând să plătească doar diferenţa rămasă.

Compania are obligaţia să înceapă construcţiile pentru exploatarea minieră în numele căreia s-au făcut exproprierile în maximum 3 ani.

O altă propunere a Guvernului, în proiectul de lege, arată că o companie minieră, respectiv RMGC, poate expropria lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte aşezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime, având libertatea să le folosească şi să le schimbe folosinţa. Statul îi obligă însă să ridice pe alte amplasamente, pe cheltuiala sa, imobile cu destinaţie similară cu a celor de mai sus.

Ministerul Justiţiei a avertizat Guvernul că această modificare a procedurii de expropriere riscă să fie neconstituţională şi că, de altfel, ar fi mai potrivit să se modifice legea 255/2010 decât să se dea o lege specială pentru exproprierile de la proiectele miniere de interes naţional.

Juriştii Ministerului Justiţiei au avertizat că prin eliminarea din procedura prevăzută de legea privind proiectele de interes naţional a aprobării indicatorilor tehnico-economici “este imposibil de determinat care sunt imobilele ce vor fi supuse exproprierii”. În acest mod, Guvernul declanşează procedura de expropriere la “simpla cerere a unei persoane de drept privat”, care urmează să plătească despăgubirile. Are loc o “dublă expropriere”, prin faptul că firma cumpără de la particulari, la un preţ impus de lege şi egal cu despăgubirea, apoi dă imobilele statului care se îmbogăţeşte fără temei, folosind resursele financiare ale firmei private.

ANRM ajunge la mâna companiei miniere. Ministerul Justiţiei: “Prezintă vicii de neconstituţionalitate”

Prin proiectul de lege, Guvernul propune ca Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) să aibă un termen de 30 de zile, de la intrarea în vigoare a legii, ca să încheie un act adiţional la licenţa de exploatare pentru Roşia Montană, prin care să se prelungească licenţa cu o perioadă care să ofere RMGC întreaga perioadă de 20 de ani convenită iniţial, în 1999. Cu alte cuvinte, se compensează timpul pierdut până acum din licenţa de exploatare iniţială.

Printr-o modificare la Legea Minelor, Guvernul mai propune ca, în cazul acestor proiecte speciale, respectiv cel de la Roşia Montană, licenţa de exploatare să se poate prelungi cu perioade succesive de până la 20 de ani, nu doar de câte 5 ani, ca în prezent.

ANRM trebuie, de asemenea, să reconfigureze perimetrele miniere adiacente, acordate prin licenţă RMGC, în aşa fel încât să includă suprafeţe pentru depozitarea produselor miniere, a sterilului şi a reziduurilor, aşa cum sunt descrise în Studiul de impact asupra mediului, însă fără a afecta perimetrele miniere adiacente, dacă acestea au deja titulari.

De asemenea, ANRM trebuie să impună o redevenţă de 6%, faţă de cea iniţială de 4%, precum şi posibilitatea RMGC de a plăti în natură această redevenţă. De asemenea, ANRM primeşte dreptul de a revoca licenţa de exploatare, dacă aceasta este transferată unei alte firme, fără ca Agenţia să fie anunţată şi să aprobe acest lucru, precum şi dacă titularul actual al licenţei intră în faliment.

Ministerul Justiţiei arată, în avizul negativ trimis către Dan Şova, că obligaţia ANRM de a modifica licenţa acordată RMGC “constituie o normă lipsită de claritate şi precizie”, pentru că licenţa a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern şi ar trebui modificată printr-un act legislativ de putere egală, deci tot un HG. De altfel, din proiectul de lege nu reiese că şi RMGC este de acord cu noile condiţii de modificare a licenţei de exploatare, ceea ce ar putea însemna o modificare unilaterală şi deci ilegală a licenţei, mai arată juriştii de la Justiţie.

Obligarea ANRM să reconfigureze perimetrele de exploatare la cererea companiilor miniere este neconstituţională, pentru că anulează practic rolul ANRM în gestionarea resurselor minerale, ajungându-se la situaţia ca titularii de licenţe să stabilească singuri sau între ei de ce perimetre au nevoie, avertizează Ministerul Justiţiei.

O altă observaţie a Ministerului Justiţiei este că extinderea licenţei de exploatare cu o perioadă de până la 20 de ani nu aduce nimic nou la Legea Minelor, care prevede că aceasta poate fi prelungită succesiv cu perioade de până la 5 ani. Mai mult, această prevedere ar contraveni Constituţiei şi garantării protejării proprietăţii publice, pentru că ANRM ar putea să verifice activitatea companiei miniere, respectiv RMGC, doar o dată la 20 de ani, nu o dată la 5 ani, ca în prezent. Juriştii recomandă să nu se recurgă la o prelungire succesivă, fără limită de timp, a licenţei de exploatare, pentru că această licenţă este de fapt o concesiune, formă juridică ce implică o determinare în timp.

Neconstituţional. Statul şi companiile sale îşi cedează necondiţionat imobilele

Guvernul mai propune ca Minvest, Remin şi orice altă autoritate publică sau instituţie de stat care deţin imobile în perimetrul minier de la Roşia Montană să le cedeze sau să le concesioneze necondiţionat companiei RMGC, contra unei redevenţe.

Proiectul de lege prevede ca Minvest, companie de stat care deţine 20% din RMGC, să introducă în capitalul social al RMGC imobilele din perimetrul minier Roşia Montană, asupra cărora deţine titlu de proprietate. De asemenea, Compania Naţională a Metalelor Preţioase şi Neferoase „REMIN” S.A. să cedeze către RMGC imobilele pe care le are în proprietate în perimetrul minier Roşia Montană. Aceste companii au la dispoziţie 60 de zile de la publicarea legii să obţină emiterea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra imobilelor din perimetrul minier Roşia Montană, pentru ca transferul acestora către RMGC să poată fi efectuat.

Guvernul mai propune ca instituţiile şi autorităţile publice centrale sau locale care deţin drepturi de administrare şi/sau de proprietate asupra imobilelor necesare exploatării miniere din perimetrul minier Roşia Montană şi asupra cărora statul român şi/sau unităţile administrativ teritoriale deţin un drept de proprietate publică sau privată, trebuie să încheie contracte de concesiune cu RMGC, în 45 de zile de la solicitarea companiei.

Imobilele deţinute de stat în perimetrele de exploatare minieră vor fi concesionate către companiile titulare de licenţă, pe 49 de ani, cu plata unei redevenţe calculate în funcţie de valoarea de piaţă a imobilelor, stabilită de un evaluator autorizat, mai propune Guvernul.

Ministerul Justiţiei a avertizat însă că prezintă “vicii de neconstituţionalitate” intervenţia legiuitorului asupra conduitei unor companii de stat precum Minvest şi Remin, lucru care este de competenţa Guvernului, nu a Parlamentului.

Juriştii se referă şi la transferarea imobilelor din perimetrul minier, care sunt în proprietatea Minvest, la capitalul social al RMGC, despre care arată că nu există precizări cu privire la situaţia juridică a bunurilor vizate şi dacă acestea nu fac obiectul unor procese. Dacă ar fi aşa, ar fi neconstituţional şi cei care se judecă pe aceste imobile pot da statul în judecată, cerând prejudicii.

Juriştii mai arată că proiectul de lege prevede ca bunurile din proprietatea privată a statului să fie concesionate către compania minieră, lucru nepermis de lege şi care dacă ar fi reglementat aşa, ar încălca Constituţia.

De asemenea, obligarea unităţilor administrativ-teritoriale să cedeze folosinţa bunurilor pe care le au în folosinţă către compania minieră este neconstituţională, pentru că aduce atingere principiului autonomiei locale, aceste autorităţi având libertatea să facă ce vor cu bunurile lor.

 

Liber la despăduriri de 255 de hectare şi la avize de mediu, în Roşia Montană

 

Guvernul înlesneşte despăduririle din perimetrul minier de la Roşia Montană, care se vor întinde pe 255 de hectare, însă menţine prevederile aspre ale Codului Silvic în astfel de situaţii.

În cazul pădurilor din perimetrul de la Roşia Montană, acestea vor fi concesionate către RMGC doar după scoaterea lor din fondul forestier naţional. Conform Codului Silvic, această procedură implică plata unor taxe şi compensaţii către proprietar, în acest caz statul.

Compensaţiile nu constau în bani, ci în terenuri neîmpădurite, apropiate de cele care sunt scoase din fondul forestier, şi care trebuie să fie de 5 ori mai mari în suprafaţă decât cele scoase din fond şi să poată fi împădurite. Dacă suprafaţa de compensat depăşeşte 20 de hectare, aşa cum este cazul la Roşia Montană, se acceptă compensare cu terenuri neadiacente pădurii, dar care să fie compacte şi nu în zona alpină sau subalpină.

Ministerul Mediului trebuie să se ocupe de această procedură şi are termen 30 de zile să scoată din fondul forestier naţional 255 de hectare de pădure, conform proiectului de lege. Astfel, RMGC ar trebui să compenseze această măsură cu cedarea către stat a aproape 1.300 de hectare de teren.

RMGC ar urma să aibă obligaţia să asigure serviciile şi amenajările silvice pentru terenurile oferite în compensaţie şi să asigure împădurirea lor pe două sezoane de vegetaţie.

În ce priveşte avizele şi autorizaţiile pentru exploatarea de la Roşia Montană, Guvernul propune o derogare de la lege pentru RMGC, înlesnind companiei miniere munca cu birocraţia pentru obţinerea acestora.

Guvernul propune ca, dacă după emiterea unor avize, acorduri sau autorizaţii legate de exploatarea minieră intervin elemente noi sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acestor acte sau se invalidează un act premergător sau procedură efectuate pentru emiterea acestor acte, autorităţile trebuie să emită noi avize, acorduri, autorizaţii sau să le revizuiască pe cele existente. Acest lucru are loc în maximum 30 de zile de la depunerea documentaţiei de către RMGC. Toate actele premergătoare pentru avizare şi autorizare care au fost făcute anterior şi care nu s-au invalidat sau modificat îşi păstrează valabilitatea şi vor fi folosite de autorităţi pentru emiterea noilor acte oficiale.

Ministerul Justiţiei arată că această prevedere nu este clară, pentru că nu este clar care este semnificaţia duplicării unor acte premergătoare avizării, dacă problema de fond este păstrarea valabilităţii acestora.

Pe acelaşi principiu, autorităţile pot emite autorizaţii noi de construire, în legătură cu obiectivele şi dezvoltarea exploatării miniere, dacă RMGC solicită acest lucru, folosind avizele, permisele şi acordurile deja obţinute de RMGC. Condiţia este ca elementele pentru care se cer noile acte să rămână aceleaşi ca în cele anterioare.

Ministerul Justiţiei arată că această prevedere este neclară, pentru că nu se poate stabili care este rostul emiterii mai multor autorizaţii de construcţie şi cum pot fi utilizate avizele şi acordurile respective, dacă acestea nu mai sunt valabile.

Guvernul mai propune ca procedura de evaluare de mediu cu privire la planurile de amenajare a teritoriului şi/sau la documentaţiile de urbanism referitoare la zonele care includ perimetre miniere să poată fi efectuată şi concomitent sau ulterior procedurii de evaluare a impactului asupra mediului cu privire la proiectele miniere.

În cazul evaluării unui plan sau program ce priveşte şi zone în care urmează să se desfăşoare lucrări aferente proiectelor miniere, zone ce au făcut obiectul unor planuri sau programe pentru care anterior a fost deja emis un aviz de mediu, autorităţile competente vor lua în considerare avizul de mediu anterior emis, dacă nu au apărut modificări semnificative, mai propune proiectul de lege ce va fi trimis în Parlament.