„In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tãrii declarã:
Republica Democraticã Moldoveneascã (Basarabia), în hotarele dintre Prut, Nistru, Dunãre, Marea Neagrã si vechile granite cu Austria, ruptã acum o sutã si mai bine de ani din trupul vechei Moldove,
In puterea dreptului istoric si a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sã-si hotãrascã soarta lor,
de azi înainte si pentru totdeauna
se uneste cu mama sa România.
Aceastã unire se face pe urmãtoarele baze:
1. Sfatul Tãrii actual rãmâne mai departe pentru rezolvarea si realizarea reformei agrare dupã nevoile si cererile norodului; aceste hotãrîri se vor recunoaste de Guvernul Român;
2. Basarabia îsi pãstreazã autonomia provincialã, având un Sfat al Tãrii (Dieta), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct si secret, ca un organ împlinitor si administratia proprie;
3. Competenta Sfatului Tãrii este:
a) Votarea bugetelor locale;
b) Controlul tuturor organelor zemstvelor si oraselor;
c) Numirea tuturor functionarilor administratiei locale, prin Organul sãu împlinitor, iar functionarii înalti sunt întãriti de Guvern;
4. Recrutarea Armatei se va face în principiu pe baze teritoriale;
5. Legile in vigoare si organizatia locala (zemstve si orase) raman in putere si vor putea fi schimbate de Parlamentul Român, numai dupa ce vor lua parte la lucrarile minoritãtilor din Basarabia;
6. Respectul drepturilor minoritãtilor din Basarabia;
7. Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Ministri Român, acum desemnati de actualul Sfat al Tarii, iar pe viitor luati din sânul reprezentantilor Basarabiei din Parlamentul Român;
8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un numar de reprezentanti proportional cu populatia, alesi pe baza votului universal, egal, secret si direct;
9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste si sate, orase, zemstve si Parlament, se vor face pe baza votului universal, egal, secret si direct;
10. Libertatea personalã, libertatea tiparului, a cuvântului, a credintei, a adunãrilor si toate libertãtile obstei vor fi garantate prin Constitutie…”
Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România
(31 Decembrie 1919)
Art. unic. Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege Nr. 842 din 9 Aprilie 1918, publicat în “Monitorul Oficial”, Nr. 8 din 10 Aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea următoare:
Ferdinand I
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate:
Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 Martie (9 Aprilie) 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţiune:
“În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară:
Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărească soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna,
Se uneşte cu mama sa România.”
Şi prezidentul Consilului nostru declarând că: “În numele poporului român şi al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot quasi unanim şi declară la rândul lui Basarabia unită cu România de veci şi indivizibilă”.
Dat în Iaşi, la 9 Aprilie 1918.
Preşedintele Consiliului de Miniştri, A. Marghiloman.
Ministru de justiţie, D. Dobrescu.
Această lege s’a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
Preşedinte, N. Iorga.
Secretar, Teodosie Bârca.
Această lege s’a votat de Senat în şedinţa de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
P. Preşedinte, Dr. C. Şumuleanu.
Secretar, I. Balbareu.
Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul statului şi publicată în “Monitorul Oficial”.
Dat în Bucureşti, la 31 Decembrie 1919.
“Monitorul Oficial”, 1 Ianuarie 1920
