Parlamentul de la Kiev a adoptat proiectul de lege privind interzicerea organizațiilor religioase asociate cu Rusia. Situația parohiilor românești
Marți, 20 august, Rada Supremă de la Kiev a adoptat proiectul de lege nr. 8371 privind reglementarea activităților organizațiilor religioase. Conform acestei legi, Biserica Rusă din Ucraina trebuie să își înceteze activitatea. În favoarea proiectului de lege au votat 265 de parlamentari.
Legea va intra în vigoare la 30 de zile după publicarea sa.
Nu au susținut legea 4 deputați din fracțiunea „Slujitorul Poporului”, 17 din fracțiunea „Platforma pentru viață și pace”, 7 deputați ai fracțiunii „Renașterii Ucrainei” și 1 deputat neafiliat. S-au abținut 4 parlamentari ucraineni, dintre care 3 din fracțiunea „Slujitorul Poporului” și 1 din fracțiunea „Renașterii Ucrainei”.
Ce prevede legea
Legea are scopul de a împiedica activitatea bisericilor care sunt controlate de un stat care desfășoară acte de agresiune împotriva Ucrainei, adică de Rusia.
Organizațiile religioase suspectate de colaborare cu Biserica Ortodoxă Rusă vor fi verificate de o comisie de experți, care va fi creată de Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință (DESS). Dacă comisia constată încălcări, DESS va emite un ordin pentru remedierea situației.
Anterior, în cadrul telemaratonului național, președintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, a declarat că organizațiile religioase vor avea la dispoziție 9 luni pentru a întrerupe legăturile cu Rusia după decizia comisiei.
Dacă aceste legături nu vor fi întrerupte, DESS va depune o plângere împotriva respectivei persoane juridice la o instanță de judecată, care va avea dreptul să decidă interzicerea activităților acesteia.
Reacția Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ)
Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Ucrainene (desprinsă de Patriarhia Moscovei în luna mai 2022), Kliment consideră că legea este controversată și a subliniat că UPȚ nu se subordonează niciunui centru din Ucraina sau din străinătate, ci doar Mitropoliei Kievului. El a declarat că UPȚ a acționat întotdeauna în cadrul legal și va încerca să-și apere dreptul constituțional la libertatea de conștiință și convingeri religioase în instanță, dacă va fi necesar.
Contextul legii
Proiectul de lege nr. 8371 a fost elaborat de Guvern în urma unei decizii a Consiliului Național de Securitate și Apărare din ianuarie 2023. Scopul este de a interzice organizațiile religioase asociate cu Rusia. Cea mai mare critică a venit din partea reprezentanților UPȚ, care au afirmat că astfel de măsuri încalcă drepturile omului și constituie o persecuție a bisericii.
Deși UPȚ a declarat că este independentă de Moscova din mai 2022, o comisie specială de experți a DESS a stabilit în decembrie 2022 că Biserica este parte a Patriarhiei Moscovei.
Situația parohiilor românești din Ucraina
Până în prezent, în cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ) funcționează aproximativ 130 de parohii ortodoxe românești, potrivit Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință.
La începutul anului 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat o decizie istorică de a binecuvânta înființarea unei structuri ortodoxe pentru etnicii români din Ucraina. Aceasta entitate juridică, denumită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, ar urma să fie subordonată canonic Patriarhiei Române, similar cu Mitropolia Basarabiei din R. Moldova.
Decizia Sfântului Sinod al BOR a atras critici atât din partea Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei, cât și din partea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Recent, autoritățile ucrainene s-au opus inițiativei Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de a înființa Biserica Ortodoxă Română din Ucraina. Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință a propus, ca alternativă, crearea unei structuri destinate românilor în cadrul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (PȚU). Totuși, trebuie menționat că relațiile dintre comunitatea românească și această biserică, recunoscută de Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, sunt tensionate din cauza politicilor sale ultranaționaliste, ceea ce face ca propunerea să fie dificil de acceptat pentru credincioșii românii din Ucraina.
sursa: BucPress
