Mărturisitorii Ortodoxiei din temniţele comuniste au fost comemoraţi la Târgu Ocna

SURSA: Basilica.ro

Mărturisitorii Ortodoxiei din temniţele comuniste au fost comemoraţi luni la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Târgu Ocna.

Evenimentul, în timpul căruia au fost pomeniţi Arhimandritul Gherasim Iscu, Valeriu Gafencu și toţi foştii deținuți politici și mărturisitori din Penitenciarul Târgu Ocna, are loc anual.

Sfânta Liturghie de dinaintea slujbei de pomenire a fost oficiată de un sobor de preoţi condus de Părintele Protopop de Oneşti Ioan Bărgăoanu, printre care s-a aflat şi Pr. Prof. Vasile Gordon de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Slujba de pomenire după Sfânta Liturghie a adunat peste 400 de persoane care s-au rugat pentru odihna celor care au mărturisit Ortodoxia în temniţele comuniste, informează Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului.

La final, Părintele Valentin Băltoi, consilier cultural al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a transmis cuvântul Arhiepiscopului Ioachim la acest eveniment.

Ierarhul a vorbit despre rezistența prin rugăciune și cultură ca o mărturisire a lui Dumnezeu.

„Elitele intelectualității românești au rezistat în închisoare cu gândul la ideal, la cei rămași acasă și la Dumnezeu, căci despre Dumnezeu și credință vorbește poezia din carceră. Născută din suferința tinereții, poezia din celulă a devenit rugăciune, iar rugăciunea haină și hrană, mâncare și băutură, putere transfiguratoare”.

„Gândul la Dumnezeu îi făcea pe deținuți să uite de durerea provocată de zalele de la picioare, care le rodea gleznele, iar celula devenea chilie în care Iisus fericea pe prigoniții pentru dreptate, îi întărea în credință și le îngrijea rănile mereu deschise ale demnității umane desfigurate de torționari”.

„Radu Gyr, Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Sandu Tudor, Valeriu Gafencu sunt câțiva, poate cei mai cunoscuți dintre poeții care fără hârtie și creion au scris poemul unui neam în suferință, care au descris în vers viața unui sfânt al închisorilor care peste timp a trebuit să mărturisească asemenea mucenicilor din Sevastia încă o dată credința în Dumnezeu și iubirea de neam”, a spus Înaltpreasfinţia Sa.

Părintele Arhiepiscop a vorbit și despre identitatea națională și neuitarea mărturisitorilor din toate timpurile.

„Să nu trecem în uitare istoria acestei țări și faptele uimitoare pe care eroii și martirii le-au așezat la edificiul său spiritual. Să nu uităm faptele celor care au dar sens și geniu acestei națiuni și care, sacrificând totul, au luptat pentru un ideal și ne-au lăsat moștenire o țară”.

„Să nu ne dezicem de ceea ce suntem, să ne iubim țara și să ne aducem contribuția la împlinirea și conservarea idealurilor pentru care au luptat martirii și eroii acestui neam”, a îndemnat Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului în mesajul transmis.

Apoi, toți cei prezenți s-au deplasat la troița ridicată în curtea Bisericii „Sfinții Împărați”, unde soborul preoților a înălțat rugăciuni pentru sufletele mărturisitorilor din temnița comunistă, iar Părintele Amfilohie Brânză, duhovnicul Mănăstirii Diaconești, a adresat un cuvânt celor prezenți.

Prima comemorare de la Târgu Ocna a avut loc în 1991, fiind organizată de Asociația Foștilor Deținuți Politici din România care s-a implicat și în organizarea slujbei de înmormântare pentru toți deținuții din gropile comune.

Prin temnița de la Tg. Ocna au trecut numeroși slujitori ai sfintelor altare, cei mai cunoscuți dintre ei fiind Arhimandritul Gherasim Iscu, Pr. Constantin Voicescu, Pr. Viorel Todea, Pr. Ilie Lăcătușu, Pr. Sinesie Ioja, Pr. Pimen Bărbieru, Pr. Adrian Cărăușu, Pr. Iustin Paven, Pr. Constantin Savu, Pr. Gh. Burniche, precum și numeroși mireni, între care cel mai cunoscut și mai mediatizat este Valeriu Gafencu, numit de Nicolae Steinhardt „Sfântul închisorilor”.

Patriarhia Română i-a comemorat în mod special acum doi ani pe cei care au mărturisit Ortodoxia în temniţele comuniste, întrucât Anul 2017 a fost declarat Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.