European Dignity Watch, campanie pentru desfășurarea Referendumului pentru Familie: Democrația, libertatea de exprimare și libertatea religioasă sunt amenințate în România?
Roxana Stanciu, director al European Dignity Watch, organizație internațională cu sediul la Bruxelles, scrie, într-un text publicat pe site-ul organizației, că deși referendumul pentru familie a beneficiat de cel mai puternic sprijin exprimat vreodată pentru o astfel de inițiativă în istoria modernă a României, voința a trei milioane de români este călcată, mai departe, în picioare.
„Printr-o Inițiativă a Cetățenilor, peste trei milioane de persoane din România și-au exprimat dorința de a avea un referendum asupra căsătoriei. Acesta este cel mai puternic sprijin exprimat vreodată pentru o astfel de inițiativă în istoria modernă a țării – și este prima dată când o inițiativă a cetățenilor a fost folosită în România de la căderea comunismului în 1989.
Dar voința lor a fost ignorată de autorități – ceea ce ridică îngrijorări serioase în legătură cu democrația și cu procesele democratice sănătoase din România.
Inițiativa cetățenilor, care a fost solicitată de Coaliția pentru Familie din România, a adunat mai mult de 3 milioane de semnături în 2016 – de peste șase ori mai mult decât era nevoie. Obiectivul său a fost acela de a solicita un referendum privind modificarea Constituției țării astfel încât să recunoască căsătoria doar ca uniune pe tot parcursul vieții între un bărbat și o femeie.
În ciuda sprijinului popular, nu s-a înregistrat nici un progres în ceea ce privește organizarea și planificarea referendumului Inițiativei Cetățenești din mai 2017. Ana Corina Săcrieru, avocat român, a declarat: „În acest moment, nu există absolut nici un impediment pentru organizarea referendumului pe care l-au cerut cele 3 milioane de români. Conform art. 2 din Constituția României, referendumul este forma de manifestare a suveranității poporului român, fiind, în același timp, și modul de consultare directă a poporului”,
În mod specific, a solicitat o modificare a articolului 48 din Constituție, care afirmă în prezent: „Familia se bazează pe căsătoria libertății soților, pe deplin egalitatea acestora, precum și pe dreptul și obligația părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor lor”. Inițiativa ar înlocui „soți” cu „un bărbat și o femeie”.
La unul dintre evenimentele organizate în România la sfârșitul lui 2017, Mihai Gheorghiu, președintele Coaliției pentru Familie, spunea: „Dacă trei milioane de oameni pot dispărea din […] atenția publică ca și cum nu ar fi existat niciodată, vă puteți imagina cât de „profundă” este democrația românească și cât de mult ne-am îndepărtat de drumul libertății”. Gheorghiu lansează, de asemenea, un avertisment privind restricțiile tot mai mari privind libertatea de exprimare în chestiuni legate de familia tradițională: „Nu ni se permite să să fim liberi, nu putem avea un referendum și nici să vorbim despre aceste probleme pentru că suntem considerați fanatici religioși. Treptat, nu ni se va permite să facem prea multe”, afirma Gheorghiu.
Limitarea libertății religioase și a libertății de exprimare?
Este interesant să vedem cum cuvintele lui Mihai Gheorghiu au devenit realitate. La 8 februarie 2018, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a publicat un proiect și un parteneriat cu „Accept”, un ONG care promovează agenda LGBT în România.
Finanțat din fonduri UE, proiectul are drept scop promovarea activă a agendei LGBTI în domeniile justiției, sănătății, educației și asistenței sociale. Unul dintre obiectivele sale principale este lupta împotriva a ceea ce se consideră a fi „folosirea în mod abuziv a libertății religioase care generează intoleranță față de minorități și care limitează drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor LGBTI”.
Rămân însă câteva chestiuni neclare: Cum va fi măsurată și evaluată această formulare ambiguă „folosirea în mod abuziv a libertătii religioase?” Și pe baza căror standarde? În condițiile date, o simplă opinie despre căsătoria unei persoane religioase ar putea fi considerată „abuzivă”, iar orice critică ar putea fi considerată „discriminatorie”. Există motive temeinice de îngrijorare că libertatea religioasă și libertatea de exprimare – libertățile fundamentale ale unei societăți democratice – ar putea fi restricționate…
sursa: ActiveNews
