de Oana STĂNCIULESCU
Fortul 13 Jilava și un manual de istorie greu de citit. Sau de necitit
Joi seara m-a sunat domnul Emil Constantinescu să mă invite la Fortul 13 Jilava unde urma să aibă loc inaugurarea Centrului pilot pentru Istoria recentă a României.
Am acceptat invitația după mai bine de doi de pauză în relațiile cu Fundația domnului președinte. Domnul Constantinescu a decis la ultimele alegeri prezidențiale să se poziționeze în favoarea lui Victor Ponta, ceea ce mi s-a părut nepotrivit pentru fostul candidat la Cotroceni al partidelor istorice. Dar așa este într-o democrație, fiecare are dreptul la opinie și chiar dacă uneori suntem pe poziții diferite, sunt situații în care suntem obligați să fim solidari, ca de pildă cea a deținuților politici.
Așadar, vineri dimineața mi-am luat nepotul și am plecat spre Jilava unde, spre bucuria mea, m-am regăsit cu vechi și noi amici sau cunoștințe – Elena și Zoe Rădulescu, Marius Oprea, Lucian Gheorghiu, Dinu Zamfirescu, Cami Csiki, Lucia Hossu Longin, Florin Dobrescu, Florin Eșanu etc.
Partea plăcută a zilei s-a terminat cam imediat după bucuria revederii.
Manualul atât de mult așteptat despre represiunea comunistă din România ridică multe semne de întrebare în rândul foștilor deținuți și ai familiilor acestora, al istoricilor și jurnaliștilor. De fapt, consider că nu este despre represiunea comunistă, poate fi despre orice, dar nu despre torturi și crime.
1 .Cel mai mult m-a intrigat faptul că în acest manual, realizat, înțeleg, ca să nu sperie elevii – ca și când atunci când vorbești despre Holocaust îndulcește cineva realitatea – nu există mărturii ale supraviețuitorilor, nu există documente de arhivă din Memorialul durerii realizat de Lucia Hossu Longin, nu există exemple.
Firma cu care s-a realizat acest manual online este SIVECO. Ce ironie, nu?
Am citit, pe diagonală, e adevărat, ghidul elevului, și vă mărturisesc că sunt siderată de acum este scris acest manual. Și total dezamăgită. Despre torturile și crimele din temnițele comuniste este alocat un sfert de pagină. Iată:
Sistemul penitenciar românesc
Reţeaua închisorilor din România a cunoscut o dezvoltare fără precedent, acoperind practic întregul teritoriu al ţării. Închisorile Jilava şi Rahova reprezentau adevărate locuri de „triaj”, pentru celelalte închisori, precum şi locuri de detenţie pentru cei care erau anchetaţi în cadrul unor procese care se derulau la Bucureşti. „Fortul 13” de la Jilava era cunoscut drept unul dintre cele mai dure locuri de exterminare. Gherla şi Aiudul erau destinate deţinuţilor care aveau de executat pedepse mai îndelungate. În închisoarea Gherla erau închişi, în special, ţărani, muncitori şi tineri, iar la Aiud cei mai mulţi deţinuţi aveau de executat pedeapsa de muncă silnică pe viaţă sau erau consideraţi irecuperabili. Sighetul a fost organizat drept centru de încarcerare pentru cei pe care regimul politic îi considera cei mai periculoşi oponenţi ai săi (foşti demnitari, şefi de partide politice, ierarhi ai bisericii greco-catolice şi catolice, istorici, economişti, ziarişti ş.a.). Închisoarea Piteşti, denumită „o insulă a ororii absolute” a experimentat „reeducarea prin tortură continuă” prin care în jur de o mie de tineri, în special studenţi, au fost umiliţi, forţaţi să-şi desfiinţeze propria personalitate, să se maltrateze şi să se tortureze între ei, să-şi renege convingerile, credinţele, familia. Astfel de practici au fost utilizate şi la Gherla, Târgşor, Braşov, Tg. Ocna, la şantierul de la Canalul Dunăre-Marea Neagră sau la coloniile de muncă forţată de la Cavnic, Baia Sprie, Periprava ș.a
De fapt, acest manual NU este despre represiunea comunistă, ci despre Ceaușescu – economie, industrie, politică externă, datorie, achitarea ei etc etc.
Mi se pare inacceptabil acest manual fără exemple de tortură, de fapte, de suferință, de repere, de eroi.
2. Deținuții politici habar nu aveau ce conține acest manual. Octav Bjoza spune că nu au fost întrebați, consultați. Iar istoricul Marius Oprea spune că NU a existat o serioasă documentare asupra caracterului represiv al comunismului în România.
3. Deținuții politici legionari lipsesc cu desăvârșire.
L-am întrebat pe domnul Emil Constantinescu dacă au fost rețineri din cauza legii 217 și m-a asigurat că în proiectul pe care îl coordonează nu se pune problema cenzurării de teama acestei legi.
Din surse am înțeles că de la Institutul Elie Wiesel ar fi intervenit cineva să se dea jos fotografiile cu Calciu Dumitreasa, dar că fostul președinte s-ar fi opus.
4. Mă întreb după ce manual au fost școliți cei peste 1000 de profesori de istorie. În primul rând că m-aș fi așteptat ca profesorii de istorie să cunoască istoria acestui neam, pe de altă parte dacă ei nu s-au întâlnit nici măcar cu un deținut politic să audă cu urechile lor ce s-a întâmplat, mă întreb cu câtă emoție vor transmite datele mai departe și mai ales ce date?
5. Profesorii interesați de predarea acestui curs trebuie să completeze un formular de identificare foarte stufos – număr, serie și CNP buletin, adresa de domiciliu, specialitatea, meseria, ce facultate ai absolvit, ce promoție, copie dupa bulletin, copie după licenta etc etc.
Sigur că înțeleg faptul că se vrea o evidență a profesorilor interesați, dar dacă acesta este scopul mă gândesc că numele profesorului și școala la care activează ar fi suficient.
Din punctul meu de vedere, principalii vinovați pentru aceste nemulțumiri sunt reprezentanții ministerului Educației Naționale.
Informații despre proiect:
O celulă a Fortului 13 Jilava s-a transformat într-un centru pilot dotat cu table şi mese digitale interactive. Acolo vor putea face ore toţi cei care aleg cursul opţional de Istorie recentă.
1100 de profesori au fost formaţi să predea Istoria recentă a României, după un nou manual, care poate fi accesat online pe www.istorie-recentă.ro.
Centrul Pilot pentru Istoria Recentă a României de la Fortul 13 Jilava reprezintă un rezultat al colaborării dintre Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Administrația Națională a Penitenciarelor, Fundația Română pentru Democrație, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc și își propune să pună în valoare din punct de vedere educațional monumentul istoric de la Fortul 13 Jilava.
Contract POSDRU/153/1.1/S/142342
Titlul proiectului „Istoria recentă a României. Pachet educaţional pentru cursul opţional de Istorie recentă a României”
Reprezentant legal/ Manager proiect: Leahu Gabriel
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1. Acces la educaţie si formare profesionala iniţială de calitate
Comunicat de presă
„Vineri, 12 februarie 2016, proiectul Memorialul Fortul 13 Jilava lansat, la iniţiativa preşedintelui Emil Constantinescu, de Fundaţia Română pentru Democraţie în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a marcat un nou pas important: Inaugurarea unui Centru de studiu a Istoriei recente a României.
Centrul Pilot de la Fortul 13 Jilava este rezultatul proiectului POSDRU “Istoria recentă a României. Pachet educaţional pentru cursul opţional de Istorie recentă a României” derulat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice care a colaborat în acest proiect cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Fundaţia Română pentru Democraţie.
Centrul pilot se adresează în primul rând elevilor şi studenţilor care vor beneficia de un spaţiu dotat cu echipamente IT şi multimedia. Amenajarea a prevăzut refacerea instalaţiei electrice şi montarea unui grup de pompare şi canalizare pentru evacuarea apei pluviale în clădirile dezafectate ale vechiului penitenciar Jilava.
Din punct de vedere educaţional, acest proiect intenţionează să valorifice istoria îndelungată şi complexă a Fortului 13 Jilava, care este un loc al memoriei, exemplar pentru întregul secol XX, cu toate ororile totalitarismului. Acest demers educativ de adresează în primul rând tinerilor care sunt obligaţi să nu uite istoria şi păstreze vie memoria celor care au plătit cu libertatea şi viaţa lor pentru curajul de a înfrunta abuzurile şi crimele dictaturii comuniste.
La deschiderea centrului au participat preşedintele Emil Constantinescu, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii, Gabriel Leahu, secretar general al MENCŞ, managerul proiectului POSDRU, Irina Oberländer-Târnoveanu, consilier la Preşedinţia României, directorul ANP Cătălin Bejan, Dinu Zamfirescu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Dragoş Petrescu, preşedintele Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Marius Oprea, istoric, fost preşedinte IICCMER, membri ai Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Lucia Hossu Longin, realizatoarea serialului Memorialul durerii, oficiali din Primăria Municipiului Bucureşti, Ion Baurceanu, Mihai Bontea, Constantinescu Crăciun, foşti deţinuţi politici, Zoe Rădulescu, care s-a născut într-o închisoare comunistă.
Manifestarea s-a încheiat cu o demonstraţie şi o lecţie interactivă cu participarea elevilor de la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr şi Şcoala gimnazială nr. 2 Jilava coordonată de profesorul de istorie Stan Stoica.
Adresându-se elevilor, preşedintele Constantinescu le-a spus: “Vă găsiţi acum la Jilava într-un loc unde puteţi înţelege mai bine consecinţele modului în care alegi să-ţi construieşti propria ta viaţă. Aţi avut ocazia azi să vă întâlniţi cu foşti deţinuţi politici care au fost întemniţaţi aici în perioada comunistă pentru convingerile lor ideologice sau religioase. Ei sunt cei care au ales să se dedice unor valori înalte ale fiinţei umane: adevăr şi dreptate şi să pună patria mai presus de familia ori chiar de libertatea şi de viaţa lor. Ei se bucură astăzi de respectul şi de admiraţia noastră şi a celor ce vor veni în istorie după noi. În acelaşi timp, foarte aproape, despărţită doar de un gard, este închisoarea de maximă siguranţă Jilava, unde sunt încarceraţi delincvenţi de drept comun care au ucis, au violat, au înşelat sau au furat din bunurile altor oameni ori ale statului, care sunt ale tuturor cetăţenilor României. Ei sunt supuşi oprobiului public şi au acoperit cu ruşine familiile lor sau instituţiile pe care le-au reprezentat.
În ultimele două decenii, în România nimeni nu a mai trebuit să lupte cu preţul vieţii pentru adevăr şi dreptate, nici să-şi rişte libertatea sau să fie torturat pentru convingerile sale. Celor care doresc să-şi asigure respectul de sine şi respectul celorlalţi li se cere doar să respecte legile statului, să fie cinstiţi şi corecţi cu semenii lor.
Este în puterea voastră să alegeţi.”
SURSA: OanaStanciulescu.ro
